Cu o activitate de peste patru decenii în spate, cu mii de ore în sălile de operație, cu o întreagă serie de recorduri medicale la activ, Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu-Mureș, pe bună dreptate supranumit Institut al Inimii, își desfășoară activitatea ca structură în structura Spitalului Clinic Județean de Urgență Mureș. Singura unitate medicală de prioritate națională din România, în care activitatea de transplant cardiac se realizează efectiv (deși sunt mai multe astfel de centre acreditate), se confruntă cu o lipsă acută de spațiu care împiedică acest colectiv de excepție să dezvolte activitățile medicale la nivelul expertizei specialiștilor. Dacă peste tot în țară exodul creierelor este una din cele mai grave probleme posibile, aici sunt specialiști de prim rang. Sunt formați în permanență, dar pe numărul de paturi existent nu pot fi angajați. În acest timp, sute de pacienți sunt trimiși în afara țării, la costuri absolut incomparabile. O situație care se agravează pe zi ce trece și care, deocamdată cel puțin, pare fără rezolvare. Despre provocările la care este supus colectivul de la Institutul Inimii din Târgu-Mureș, dar și despre sutele de cazuri rezolvate am stat de vorbă cu managerul Institutului, prof. dr. Klara Brînzaniuc.
Ziar Medical – Se împlinesc curând 45 de ani de la prima operație pe cord deschis de la Târgu – Mureș…
Prof. Dr. Klara Brînzaniuc – În prevenția, tratamentul și în cercetarea medicală ce ține de bolile cardiovasculare, cauza principală de mortalitate și morbiditate la nivel mondial, în cei 45 de ani care au trecut de la prima operație pe cord deschis, Institutul continuă tradiția prin prestigioșii profesori din acest centru. Ei au reușit să dezvolte proceduri și standarde medicale de mare performanță în domeniu. Aici mă refer la tratamentul acestor afecțiuni de la nou născut mergând cu diagnostic prenatal al malformațiilor cardiace congenitale prin monitorizarea gravidei care are o astfel de patologie, și continuând cu rezolvarea după naștere prin centrul neonatal de mare prestigiu din Târgu-Mureș, prin care cei care au aceste afecțiuni se internează și nasc acești copii. Ajung în primele ore în sala de operații unde o echipă de cele mai multe ori condusă de domnul profesor Horațiu Suciu face aceste intervenții și monitorizează noul născut din primele momente până la numeroase alte intervenții până se rezolvă malformația cardiacă de multe ori până la vârsta de 18 ani, după care acești copii intră ca și adulți tot în monitorizarea instituției.
Klara Brînzaniuc manager Institutul Inimii – Avem dotări de excepție, în general tot ce am avut nevoie am solicitat Ministerului și am primit.
Tot palierul patologiei cardiovasculare este acoperit de specialiștii noștri, începând de la aceste afecțiuni de la naștere continuând cu intervențiile cardiovasculare care sunt tot mai complexe și care astăzi au ajuns la proceduri inovative hibride de rezolvare transcateterală a unor malformații, cum este de exemplu boala aortică, mergând până la intervenții chirurgicale fără sutură pe valva mitrală și continuând cu proceduri foarte complexe de rezolvare minim invazive sau intervenționale a unor afecțiuni cardiovasculare.
Ziar Medical – La acest nivel, existența specialiștilor este vitală!
Prof. Dr. Klara Brînzaniuc – Noi am format specialiștii și sperăm să avem suportul Ministerului Sănătății să creăm infrastructura necesară și mai ales spațiu pentru unitatea noastră ca acest palier de activitate să fie mult dezvoltat. Avem prioritate națională și pe rezolvarea intervențională a malformațiilor cardiace prin cateterism cardiac. Dacă în centrele din Europa jumătate din patologie se operează iar cealaltă jumătate se rezolvă intervențional, noi am reușit să rezolvăm intervențional o parte însemnată. Mai ales din 2015 încoace, de când ne vin 2-3 cardiologi intervenționiști care lucrează cu echipa noastră, am reușit să perfectăm și această activitate.
Evident că de la prima intervenție pe cord bătând realizată de domnul profesor Radu Deac, astăzi o echipă cel puțin la fel de valoroasă, condusă de profesorul Horațiu Suciu, face aceleași intervenții cardiace nu numai în circulație extracorporeală cum a fost acum 45 de ani ci și pe cord bătând și prin tehnici hibride de mare performanță. La acest lucru contribuie și numeroasele programe de sănătate în finanțarea Casei Naționale sau a Ministerului Sănătății, programe care ne permit accesul la materiale sanitare, tehnologii și suport pentru aceste tehnici de mare performanță. Aceste intervenții sunt mult mai costisitoare, dar rezolvă în doar câteva zile aceeași patologie care altă dată, prin operațiile pe cord deschis ne lua un număr oarecare de săptămâni și nu de zile.
Klara Brînzaniuc manager Institutul Inimii – La nivel național este o problemă cu specialiștii în circulația extracorporeală, noi am format și avem specialiști, și am format pentru toată țara. Este o problemă sensibilă pentru că este o categorie aparte de specialiști.
Ziar Medical – Dacă nu mă înșel, aici este singurul centru unde se realizează efectiv transplantul cardiac…
Prof. Dr. Klara Brînzaniuc – Activitatea de transplant cardiac, de prioritate națională, se derulează în ultimii ani numai în centrul nostru medical, vorbind despre transplanturi efectiv realizate. Asta deși există și alte centre acreditate. Să vorbesc doar de acel maxim de 12 transplanturi din 2016, totuși o performanță națională. Sau de numărul mare de proceduri coronariene în tratarea infarctului miocardic acut și a bolilor cronice coronariene, proceduri de dilatare cardiacă cu și fără stent, implantare de stenturi, cele mai multe, 97% din acestea, adică 1804 în ultimul an sunt stenturi farmacologic active ceea ce este o mare performanță a institutului.
În ultimul an au fost numeroase proceduri de cardiologie și chirurgie cardiovasculară inovative la adulți și copii intervenții de tipul TAVI (înlocuirea percutană a valvei aortice – n.red.) sau endoprotezări aortice în număr mult mai mare decât ne-am fi așteptat la finanțarea pe care am avut-o. Din păcate totuși în număr mult mai mic decât am putea realiza și ne-am dori.
Klara Brînzaniuc manager Institutul Inimii – Dacă azi operăm 300 de noi născuți cu malformații anual, dacă am fi sprijiniți am putea să dublăm acest număr. Pe 10 paturi de terapie nu putem face mai mult decât facem în acest moment.
Ziar Medical – Aveți așadar specialiști de excepție. Aveți și dotări pe măsură?
Prof. Dr. Klara Brînzaniuc – Avem dotări de excepție, în general tot ce am avut nevoie am solicitat Ministerului și am primit. Am pornit însă demersurile de a obține un RMN și un CT, pentru că unitatea noastră nu are. Ministerul ne-a trecut pe o listă de rezervă, cel puțin vechea conducere a ministerului. Noi am format specialiști în imagistică. Este specific pentru noi faptul că avem resursa umană formată, suntem la a treia generație de specialiști formați în toate domeniile noastre de activitate. Asta este cea mai grea problemă a specialiștilor în sănătate, pe care noi nu o avem. Avem însă altele. Nu avem spațiu care să ne permită să dezvoltăm activitățile medicale la nivelul expertizei specialiștilor noștri, și a doua problemă este completarea dotării. Nu este cea mai gravă problemă pentru că avem dotări, avem materiale sanitare și tot ce ne trebuie să putem rezolva un volum dublu de patologie. Dacă azi operăm 300 de noi născuți cu malformații anual, dacă am fi sprijiniți am putea să dublăm acest număr. Pe 10 paturi de terapie nu putem face mai mult decât facem în acest moment.
Ziar Medical – Cum vedeți ieșirea din această situație?
Prof. Dr. Klara Brînzaniuc – Avem o mulțime de solicitări, și de supraetajare a unui corp de clădire aici, și de a obține un nou spațiu. E păcat, la nivel național este o mare problemă. Noi am cerut avize, facem tot timpul demersuri de fonduri, dar una este să încerci să cârpești ce ai, să faci în regim de urgență sau de extremă nevoie și alta e să ai o viziune în care să construiești spitale noi. Sigur că dacă se fac spitalele regionale se mai eliberează niște clădiri, ar fi o altă perspectivă. Avem nevoie de un centru dedicat activității, nu de o structură în structura Spitalului județean, ca să ne putem descurca în ritmul acesta alert specific pașilor mari ai științei medicale. Dacă noi stăm într-o încăpere și facem electrofibrologie, copiii se trimit în străinătate și plătim mii de euro pentru un caz pe care noi l-am putea rezolva. E păcat când ai resursă umană, ai dotări, și nu ai spațiu să organizezi activitatea, în contextul în care niciodată spațiile și autorizarea activităților la adulți și la copii nu vor putea fi împreună, trebuie circuite separate. Și cele existente s-au făcut cu eforturi mari. Din păcate mai avem domenii de activitate pe care nu le putem dezvolta dacă nu primim spații. Chiar dacă ne-am preocupat să ne formăm specialiști și să ne upgradăm activitatea. Profesorul Horațiu Suciu formează de ani de zile rezidenți și specialiști tineri care sunt buni și pentru chirurgie cardiovasculară adulți și copii, avem anesteziști excepționali și pentru intervențiile la adulți și la copii, dar ne trebuie spațiu ca să putem dezvolta activitatea la nivelul resursei umane.
La nivel național este o problemă cu specialiștii în circulația extracorporeală, noi am format și avem specialiști, și am format pentru toată țara. Este o problemă sensibilă pentru că este o categorie aparte de specialiști care vor lucra doar în centrele unde există astfel de activitate, nu poate exista deci o formare continuă și trebuiesc găsite soluții concrete. Eu însă la spațiul pe care îl am nu pot să normez decât pe legislația Ministerului. Nu pot să dezvolt palierul de specialiști. Sunt niște lucruri care la noi ar putea fi rezolvate și ar fi benefic pentru toți pacienții, cu atât mai mult cu cât noi avem adresabilitate națională, 80% din pacienți sunt din afara județului. Avem aceste intervenții inovative foarte costisitoare, care au necesitat o pregătire a personalului și niște eforturi materiale specifice. Toate au fost realizate, mai puțin problema spațiului, ca să le putem derula la un volum de activitate cerut de patologia actuală. Asta este problema noastră principală. Asta ne împiedică să ne dezvoltăm în dinamismul care ne caracterizează.