Serviciile sanitare veterinare au ca principal obiectiv asigurarea statusului de sănătate a animalelor domestice şi sălbatice, a corelaţiei dintre bolile animalelor şi transmiterea acestora la om, precum şi asigurarea calităţii şi a salubrităţii produselor de origine animală destinate consumului uman, asigurarea sănătăţii publice şi protejarea intereselor consumatorilor.
Pentru implementrea operativă şi eficientă a acestui obiectiv sunt elaborate programe specifice la nivel naţional şi judeţean de prevenire şi combatere bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, programe sprijinite de Guvern prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico materiale necesare.
Pentru situaţiile cu risc epidemiologic major, cu implicaţii pentru sănătatea publică şi economia naţională, precum şi în spaţiul intracomunitar, organismele de specialitate din cadrul Uniunii Europene asigură fonduri prin cofinanţarea monitorizării, prevenirii şi combaterii unor boli transmisibile, în baza Deciziei C. E. nr. 870 / 2011, cu modificările şi completările ulterioare.
În acest context, sunt aprobate programe cofinanţate din fonduri U.E. pentru următoarele boli:
Bluetongue la bovine şi ovine.
Encefalopatii spongiforme transmisibile.
Pesta porcină clasică.
Influenţa aviară sau pesta aviară.
Salmoneloza la găinile ouătoare şi la puii de carne broiler.
Turbarea sau rabia la vulpi.
În baza strategiilor şi măsurilor stabilite, personalul din reţeaua sanitară veterinară este implicat, în acest an, cu profesionalism şi exigenţă pentru implementarea acestor programe, comform specificului fiecărei boli, după cum urmează:
Boala Limbii Albastre (Bluetongue) este o afecţiune infecto-contagioasă specifică rumegătoarelor domestice (bovine, ovine, caprine) şi a rumegătoarelor sălbatice, care este transmisă şi întreţinută de vectori reprezentaţi de diferite specii de insecte Culicoide (ţânţari) existente în mediul natural.
Pe lângă pagubele directe generate de morbiditate ridicată (până la 100% ) şi mortalitate, apariţia şi difuzarea bolii în ţara noastră are consecinţe economice importante privind exportul românesc de rumegătoare (bovine şi ovine).
Pentru supravegherea clinică a efectivelor receptive la Blutongue, sunt stabilite o serie de măsuri menite să protejeze teritoriului judeţean şi naţional de această boală, prin:
Supravegherea permanentă a mişcărilor de animale receptive pe plan naţional şi în spaţiul intracomunitar;
Supravegherea permanentă a bovinelor, ovinelor şi caprinelor privind orice modificare a stării de sănătate şi anunţarea medicului veterinar;
Tratamentul periodic ale bovinelor, ovinelor şi caprinelor cu substanţe insecticide sau insectifuge;
Supravegherea serologică prin afluirea de probe de sânge recoltate prin sondaj de la animalele receptive, din :
puncte ţintă de supraveghere stabilite în zone considerate favorabile dezvoltării vectorilor de transmitere a bolii, respectiv, ţânţarii;
zonele limitrofe fermelor cu efective mari de bovine, ovine şi caprine;
zonele de liziere a pădurilor prin capturarea ţânţarilor cu captatoare speciale;
Îndepărtarea gunoiului de grajd (care constituie un biotop favorabil dezvoltării insectelor) din apropierea adăpostului şi de pe platforma de gunoi şi efectuarea de dezinsecţii periodice în adăposturi;
Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile, cunoscute şi sub denumirea de Boala vacii nebune, sunt maladii specifice îndeosebi bovinelor şi ovinelor adulte, manifestate prin afecţiunea creierului care devine spongios ca un burete, sistemul nervos central se descompune, boala fiind mortală.
Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile, sunt boli pentru care sunt prevăzute investigaţii de laborator obligatorii ale sistemului nervos central, prin afluirea de probe recoltate de la rumegătoare (bovine, ovine, caprine, cervide) sacrificate, moarte, sau vânate (rumegătoare sălbatice) stabilite în cadrul Programului anual al acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om,
Pesta Porcină Clasică, boală infecto-contagioasă cu un înalt grad de periculozitate pentru efectivele de porcine domestice şi sălbatice, care generează pierderi economice importante datorită mortalităţii ridicate, a restricţiilor privind mişcarea animalelor şi a produselor de origine animală, sistarea comerţului intern şi a exportului cu porcine vii şi a produselor provenite de la acestea.
În cadrul Programul de prevenire şi combatere a bolii sunt prevăzute următoarele acţiuni:
Participarea medicilor veterinari implicaţi, la instruiri cu simulare organizată la nivel naţional şi la nivel local, pentru însuşirea legislaţiei specifice;
Difuzarea de materiale informative la nivelul fermelor cu porcine, şi a autorităţilor locale;
Efectuarea lunară a catagrafiei efectivelor de porcine existente în fermele comerciale şi la gospodăriile populaţiei, identificarea lor şi introducerea în B.N.D, gestionarea efectivelor de mistreţi din fondurile de vânătoare;
Asigurarea normelor de biosecuritate, în exploataţiile comerciale, a legislaţiei privind circulaţia porcinelor pe teritoriul naţional şi prin activităţi de import;
Supravegherea clinică a efectivelor de porcine domestice şi a mistreţilor din zona silvatică;
Supravegherea bolii prin examene în laborator din probe recoltate de la porcii domestici şi de la mistreţii recoltaţi în campania de vânătoare.
Gripa aviară (Influenţa Aviară) boală infecţioasă a păsărilor cauzată de mutaţia virusului gripal de tip A, subtipurile H5 şi H7. Boala a fost descoperită acum mai mult de 100 de ani în Italia şi s-a răspândit în întreaga lume. fiind predispuse la infecţie cu gripă aviară toate speciile de păsări, existând unele specii mai mult sau mai puţin rezistente la această boală.
Păsările migratoare (raţele sălbatice, în mod special) sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind şi cele mai rezistente la infecţii. Păsările domestice sunt deosebit de predispuse la epidemii de gripă aviară cu final fatal.
Pentru protejarea teritoriului şi implicit a efectivelor de păsări receptive, acţiunile de supraveghere a bolii, se asigură prin :
Stabilirea zonelor de risc pe culoarul râurilor, în localităţile cu gospodării care au contact cu luciul de apă şi în jurul a fermelor comerciale;
Supravegherea clinică a stării de sănătate a păsărilor domestice şi sălbatice din zonele ţintă;
Inspecţia permanentă, prin examen de laborator pe probe de sânge, tampoane traheale şi tampoane cloacale la păsările migratoare din Delta Dunării, la păsările domestice din exploataţiile aflate în localităţile din judeţe cu risc crescut de contaminare, din zona trans-frontalieră şi a păsărilor din import aflate în perioada de carantină;
Supravegherea comerţului intracomunitar şi a importului cu păsări vii provenite din statele membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe;
Efectuarea de examene de laborator din probe recoltate de la păsările moarte afluite din zonele de supraveghere.
Salmonelozele la păsări sunt boli infecto-contagioase produse de numeroase serotipuri de salmonele mobile (S. Enteritidis, S. Typhimurium etc) care cauzează pierderi prin mortalitate, infecunditate şi scăderea producţiei de ouă la toate speciile de păsări domestice şi sălbatice (raţe, găini, curci, fazani, canari, porumbei etc)
Programul de prevenire şi combatere a Salmonelozelor la păsări este canalizat pe două direcţii, respectiv găini ouătoare şi pui de carne broiler, prin:
Efectuarea de controale periodice pentru supravegherea clinică a efectivelor existente în exploataţiile cu găini ouătoare şi pui de carne;
Asigurarea măsurilor de biosecuritate şi de profilaxie generală în fermele comerciale;
Supravegherea prin examene bacteriologice efectuate în laboratorul de diagnostic, stabilite pe un procent de probe recoltate din cadavre de la păsări moarte şi fecale, comform programului stabilit pentru acest an.
Rabia (turbarea) boală produsă de un virus care afectează sistemul nervos central (creierul şi măduva spinării) atât la animale cât şi la oameni. Apare foarte rar la animalele domestice vaccinate, dar poate fi contractată foarte uşor în cazul în care un animal domestic nevaccinat intră în contact cu un alt animal domestic, sau sălbatic bolnav şi este muşcat de acesta.
Programul de prevenire şi combatere a Rabiei la animalele domestice şi sălbatice, ca parte componentă a programului naţional elaborat în acest scop de A.N.S.V.S.A. cuprinde o serie de măsuri de supraveghere şi control a bolii, în populaţia de animale receptive la această boală, prin:
Catagrafia populaţiei de carnasiere receptive (în special a efectivului de vulpi) din mediul silvatic;
Identificarea fondurilor de vânătoare, stabilirea şi transmiterea la A.N.S.V.S.A a coordonatelor la fiecare fond de vânătoare, întocmirea hărţilor cu locurile de administrare a momelelor vaccinale;
Identificarea şi confirmarea cazurilor de Rabie prin teste de laborator şi depistarea originii bolii;
Reducerea numărului de animale cu potenţial ridicat de infectare şi de răspândire a bolii din zonele rabigene, prin măsuri specifice;
Imunoprofilaxia antirabică prin vaccinarea carnasierelor domestice şi a vulpilor din zona silvatică;
Administrarea manuală a momelilor vaccinale se realizează de către personalul sanitar veterinar împreună cu reprezentanţii fondurilor de vânătoare, prin amplasarea de momeli vaccinale în zonele rabigene, la vizuină, sau alte locaşuri populate cu animale receptive;
Respectarea legislaţiei în vigoare precum şi a regulilor de recoltare, ambalare şi transport al probelor pentru diagnosticul rabiei;
În derularea eficientă a acestor programe personalul din cadrul reţelei sanitare veterinare colaborează permanent cu crescătorii de animale, cu alte autorităţi judeţene (Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, D.A.J, I.P.J, D.S.P, D.S, A.J.V.S.P, A.P.C, etc.) şi cu autorităţi locale, implicate în prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile.