Ioana Neagoe , Coordonatorul Departamentului de Genomică Funcțională și Patologie Experimentală IOCN, Platforma Genomică Funcțională a Universității de Medicină și Farmacie „I.Hatieganu” Cluj Napoca a realizat cu ocazia conferinței ”Politici de Sănătate în Oncologie” o scurtă radiografiei a cercetării românești, scoțând în evidență și realizările, dar și provocările cu care se confruntă cercetarea românească.
Cercetarea în România depinde foarte mult de proiecte, de finanțări care astăzi au o sumă și în momentul contractării au altă sumă, de blocarea de posturi, de cercetători pe care îi dorim și pe care îi găsim dar nu îi putem angaja și de cercetători care pleacă nu neapărat din dorința de a lucra în altă parte, ci pleacă pentru că nu putem să le oferim mediu să își dezvolte talentul și creativitatea.
Românii sunt prin excelență un popor creativ și știm foarte bine că mulți dintre cei care au plecat, mai ales din rândul cercetătorilor, sunt oameni renumiți, recunoscuți în toată lumea. Alături de aceste lacune în comunicarea între noi și ministere ce au înglobat și cercetarea, Institutul Oncologic are o istorie foarte frumoasă din punct de vedere al cercetării. Încă de când a fost înființat a existat un departament de cercetare, care de-a lungul timpului a suferit suișuri și coborâșuri.
Ioana Neagoe – Avem posibilitatea de a identifica mutații care apar la nivelul unor gene și ne-am focusat în special pe genele BRCA I și II
A fost o perioadă destul de sumbră în anii comunismului, în care cercetarea care se făcea era departe de cea care se făcea în lume. Lucrurile s-au schimbat și deși nouă ne-am plăcea să avem mai multe granturi, mai mulți cercetători, trebui să fim onești și să spunem că de la Revoluție încoace am crescut așa cum am putut, poate nu așa cum ar fi trebuit. Am rămas în același spațiu. Ne dorim de ani de zile să construim mai mult pe cercetarea din Institutul Oncologic, dar poate nu a venit momentul.
Vă asigur însă că dacă am avea această posibilitatea, de a avea încă 1000 de mp de laboratoare de cercetare, probabil am reuși să fim printre primii cel puțin în Europa Centrală și de Est. În istoria de scurtă durată a Institutului am reușit să avem și departamente care oferă pacienților noștri determinări genetice. Nu reușim să oferim pacienților absolut tot ce se oferă într-un spital de renume Occident, dar am făcut pași foarte mari în această direcție.
Ioana Neagoe – Noi nu mai facem parte din țările care abia au aderat la Comunitatea europeană. Din punctul de vedere al unui evaluator noi trebuie să avem același CV pe care îl are un investigator principal din alte țări europene.
Nu e puțin lucru faptul că, colaborarea pe care Institutul Oncologic o are cu UMF este de foarte bun augur și practic am avut de-a lungul timpului și avem un sprijin extraordinar din partea UMF care ne-a permis să dezvoltăm aceste teste și să le oferim pacienților noștri. Deși cercetarea este marginalizată, prin cercetare am ajuns azi să avem performanța de 80% de pacienți care se vindecă de cancer.
Ioana Neagoe – Cercetarea din Institutul Oncologic încearcă și de cele mai multe ori reușește să țină pasul cu cercetarea europeană. Cele mai multe piedici sunt puse de birocrație și de lipsa de personal.
Din punct de vedere al lumii științifice, ceea ce reprezintă azi Institutul Oncologic este poate cea mai mare realizare a cercetării. Dacă în 2013 aveam 170 de puncte de factor de impact și 67 de lucrări, în 2017 avem aproape 700 de puncte de factor de impact. În cinci ani avem peste 500 de publicații, cu numărul total de factor de impact de peste 2200. UMF Cluj in 2017 a ajuns la 2000 de puncte de factor de impact, din acestea 700 de puncte vin de la publicațiile din Institutul Oncologic.
Cred că acest lucru spune foarte mult despre calitatea pe care o are Institutul Oncologic și în acest domeniu. Cei care facem cercetare publică, publicăm cu ajutorul granturilor, a proiectele. Acestea pot să fie internaționale, europene sau naționale. La cele internaționale și europene avem probleme destul de mari legate de accesabilitatea finanțării. De ce? Tocmai pentru că CV -urile investigatorilor principali nu sunt la nivelul la are ar trebui să fie în conformitate cu Europa occidentală.
Ioana Neagoe – În contextul în care încercăm să producem știință de calitate ne lovim de astfel de lucruri pe care nu le-am văzut în alte țări.
Noi nu mai facem parte din țările care abia au aderat la Comunitatea europeană. Din punctul de vedere al unui evaluator noi trebuie să avem același CV pe care îl are un investigator principal din alte țări europene. Acest lucru e o mare problemă deoarece noi încercăm să ardem etape, încercăm să publicăm cât mai mult, să fim vizibili, dar să nu uităm că prin Legea Achizițiilor publice așteptăm un reactiv, inclusiv pentru determinările genetice mult timp, peste șase luni. Mai mult decât atât, faptul că cerem, solicităm un anumit tip, inclusiv pentru identificarea mutațiilor BRCA I și II este văzut ca și favorizarea unei firme.
În contextul în care încercăm să producem știință de calitate ne lovim de astfel de lucruri pe care nu le-am văzut în alte țări. Nu vorbesc de SUA unde astăzi ai comandat un tip și mâine dimineață îl găsești pe masă. Același lucru se regăsește în aproape toate țările Europei, inclusiv în țări din Europa Centrală și de Est.
Ioana Neagoe – Un alt domeniu pe care l-am dezvoltat în ultimii ani și de care suntem foarte mândri nu pentru că l-am dezvoltat ci pentru că știm să îl facem la acest nivel este vorba de imunofenotipare în activitățile hematologice.
Avem posibilitatea de a identifica mutații care apar la nivelul unor gene și ne-am focusat în special pe genele BRCA I și II pentru că a fost un departament care s-a dezvoltat în ultimii ani și astăzi reușim să dăm această informație pentru pacienții care vin cu această suspiciune și pentru familiile lor.
Alături de colegii de la genetică încercăm să dăm o interpretare cât mai acurată a acestor rezultate. Această determinare nu este decontată din păcate în acest moment în România. Pacienții care doresc să o aibă o plătesc. Încercăm să o oferim prin proiectele de cercetare care au susținere pentru zona de BRCA I și II dar ar fi o mare susținere pentru pacientele tinere care vin cu această suspiciune să li se poată oferi acest serviciu gratuit. Alături de cancerul de sân facem aceste determinări și pentru cancerele ovariene susceptibile ereditare, dar care pe lângă BRCA I și II mai ai o serie de alte mutații.
Un alt domeniu pe care l-am dezvoltat în ultimii ani și de care suntem foarte mândri nu pentru că l-am dezvoltat ci pentru că știm să îl facem la acest nivel este vorba de imunofenotipare în activitățile hematologice. Folosim ghiduri standardizate, informația pe care o oferim pacienților noștri este exact aceiași pe care o primesc pacienții din Franța, Germania sau Statele Unite.
Ioana Neagoe a dezvăluit faptul că obiectivul spre care departamentul de cercetare din cadrul IOCN tinde este cercetarea fundamentală. Până la acel pas însă, Institutul se laudă cu alte descoperiri menite să ajute medicii și pacienții în lupta împotriva cancerului.
În perioada interbelică România era pe partea de cercetare fundamentală printre cele mai avansate țări din Europa, nu mai putem spune acest lucru astăzi. Pentru noi e foarte important să avem acces la cercetarea fundamentală. Cercetarea fundamentală se face doar în țările foarte avansate, se face în SUA, Japonia și în câteva țări din Europa.
Nu aș pune China pe aceiași hartă, deși anul acesta este pentru prima dată în istoria cercetării științifice când China reușește să depășească numărul de publicații al SUA, cu mențiunea că peste 30% sunt cu impact factor 0. Institutul Oncologic are publicații în reviste cu impact factor foarte mare. Deși suntem puțini încercăm să ținem ștacheta la nivelul la care există în Europa.
Ioana Neagoe – E foarte greu dacă nu ai milioane de dolari să te uiți la nivel molecular din start și să încerci să studiezi un mecanism.
Dar atunci când ai informație fie de un compus terapeutic, fie de un mecanism al acelui compus terapeutic și contați că printr-un studiu ai putea să aduci o îmbunătățire a calității vieții pacientului încercăm să ne întoarcem cu cercetarea noastră la ceea ce poate oferi informație pentru pacient.
Colegii mei de la departamentul de genomică funcțională au dezvoltat o serie de aplicații pe zona de informatică ce permit practic stabilirea acestor mecanisme moleculare și a căilor de semnalizare și utilizarea tehnicii de Microarray. Acestă tehnică permite identificarea nivelului de expresie a tuturor genelor din genom.
Ioana Neagoe – Pentru prima dată în România s-a produs un cip de microfuidică, este un cip care nu are nevoie de curent electric și prin canalele pe care le creează poate să urmărească viteza de migrare a unei celule tumorale.
Niciunul din clinicieni nu vor fi interesați să se uite la 30.000 de gene, dar prin aplicații putem să dăm o informație clară medicului prin care să îi spunem dacă anumite gene pentru care există compuși terapeutici aprobați, acel pacient ar putea să răspundă la tratament.
Din păcate, România care este una dintre cele mai importante țări de IT nu are bio-nformaticieni, pentru că nu îi putem ține, nu îi putem plăti. Merg la late companii unde câștigă de 4-5 ori salariul pe care noi îl putem oferi în cercetarea românească.
Ioana Neagoe – Este foarte important atunci când stabilim capacitatea de metastazare.
Este o realizare foarte importantă a colegilor noștri și vine în ajutorul pe care îl vom putea oferi pacienților noștri. Infrastructura de cercetare pe care o avem și care este una la nivel european ne permite să ne apropiem de domeniul de cercetare fundamentală. cu impact factor peste 10 care fac cinste Institutului și grupului de cercetători.