Patriciu Achimaș: „Planul comprehensiv de cancer, soluția pentru controlul cancerului în România”

Patriciu Achimaș recunoaște că lupta cu cancerul este una inegală.

Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca este printre cele mai bune spitale de profil din țară, dacă nu cel mai bun. Această postură atrage după sine și alte responsabilități, astfel că Institutul Oncologic se remarcă printr-o serie de programe menite să ajute oamenii în lupta cu cancerul. În misiunea sa, Institutul Oncologic a organizat conferința națională „Politici de sănătate în Oncologie”, desfășurat la Cluj-Napoca în 1 februarie, eveniment menit să aducă la aceeași masă toți factorii implicați pentru a găsi noi idei și resurse în lupta împotriva bolii secolului.

Iar cel mai potrivit reprezentant al Institutului Oncologic care să prezinte realizările instituției este Conf. doctor Patriciu Achimaș.

Patriciu Achimaș recunoaște că lupta cu cancerul este una inegală. Într-o parte este o boală care afectează tot mai mulți oameni, iar în cealaltă parte sunt ei, salvatorii, profesioniștii, tot mai puțini de la o zi la alta.

Patriciu Achimaș ”Dacă ar fi să vorbesc despre ceva este înghesuiala pe care o simțim cu toții, faptul că uneori nu sunt suficiente scaune pentru pacienți, uneori există o lipsa de scaune pentru chimioterapie, faptul că planificăm pacienții mai departe decât am vrea. Aș vrea să vorbesc despre oameni, pacienți, multiplicați față de cei ce sunt aici cu zeci de mii, poate cu sute de mii, și despre profesioniști în sănătate: medici și asistente medicale, farmaciști, infirmiere, firme de medicamente, specialiști în sănătate publică, voluntari, cercetători, toți implicați în lupta cu această teribilă boală. Factorii de risc, stilul de viață cresc mortalitatea și simțim cu toții zi de zi. Ce vom face în anii care vin, ce facem în condițiile în care numărul nostru scade, dincolo de faptul că dacă ne uităm la statisticile Băncii Mondiale pentru un euro cheltuit în România, în țările Europei de Vest se cheltuiesc minim 10?

- Articolul continua mai jos-

Aș vrea să salut apariția centrelor private, dar ce ne facem când competiționăm pentru resursa umană? Ce se întâmplă cu formarea resursei umane? Ce ne facem atunci când rămânem prea puțini într-o bătălie inegală? Cred că zi de zi dincolo de ceea ce muncim, e de datoria noastră, așa cum domnul profesor Irimie și domnul conferențiar Cernea au susținut întotdeauna,  să ne gândim la ceea ce încercăm azi să punem pe tapet, politici de sănătate, ce facem pentru a ajuta cât mai mulți dintre semenii noștri”, se întreabă conf. doctor Patriciu Achimaș, director medical al Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca.

Planul Comprehensiv de cancer

Una dintre soluții este de departe Planul comprehensiv de control al cancerului, un proiect care așteaptă să fie pus în practică încă din 2016. România are nevoie de acest plan pentru a lupta cu cifrele care o poziționează în coada clasamentului european.

Patriciu Achimaș  ”În 2016, într-un context pe care îl credeam favorabil lansam un proiect al Planului comprehensiv de cancer. Zile frumoase, credeam că peste o săptămână el va fi publicat și pus în practică. Lucrurile nu se întâmplă întotdeauna așa. Acum vom reveni puțin, fără a-l prezenta din nou să vă spunem ce s-a mai întâmplat între timp. Dacă el a înghețat acolo între paginile pe cale Florian le adusese într-o plasă de la Cluj, sau dacă, unii dintre noi am mai făcut ceva în acest sens. Totul pornește de la cifre. În anul 2012 peste 8 milioane de pacienți au decedat prin cancer. Majoritatea în regiuni sărace. Știm că o mare parte dintre aceste cazuri le puteam preveni. OMS a produs declarații și obiective pe care ar trebui să le bifăm și care se și întâmplă uneori. Am străbătut o epocă fastă din prisma științei astfel încât genomul a fost decriptat la începutul anilor 2000.

Mai mult decât atât teoria anilor 70 a fost contrazisă și în ziua de astăzi vorbim despre o heterogenitate cumplită, inter-tumorală, intra-tumorală, inter-tumoro-metastatică, inter-metastatică. Ceea ce deschide noi și noi paradigme în înțelegerea acestei maladii.  Bătălia este complet inegală.  Pe de o parte o boală teribilă, pe de altă parte un număr mic de profesioniști care se străduiesc să facă față acestui flagel. Care este varianta pe care o îmbrățișăm? Evident echipa multidisciplinară. Am învățat despre echipa multidisciplinară în facultate și am înțeles-o în Institutul Oncologic. În momentul în care am luat contact cu Organizația europeană a Instituțiilor de cancer, cu pretențiile care există, am învățat că această echipă se prelungește în afara Institutului, în jurul familiilor pacienților și devine astfel o rețea care susține pacienții.

Colegii noștri continuă să producă rapoarte, primul a fost produs în 2008, suntem cumva în urmă, în 2016 am produs raportul pentru 2012, dar întotdeauna datele acestea sunt dificil de analizat și rapoartele întârzie și la nivel european sau mondial. Azi sunt singurele date valide, fiind singurele publicate și pe baza lor trebuie să ne construim politicile. Acești indicatori nu ar arăta atât de rău dacă acum 2 zile nu ar fi apărut indexul consumatorului de sănătate din Europa. Îl răsfoiam și căutam România. După poziția 33 urma un grafic și mă gândeam, fiind în total 35 de țări, că s-a pierdut o foaie la tipărire. Am identificat România pe poziția 34, 35 este Cipru despre care se afirmă că nu are o rețea de sănătate națională și astfel nu poate fi evaluată. Se reproșează probleme serioase de management și discriminarea grupurilor cum ar fi cel rom. Aici doresc să subliniez importanța unor proiecte desfășurate în Institut care au vizat populațiile defavorizate, populația romă în special. A fost un proiect realizat cu partenerii noștri norvegieni care au finanțat acest proiect și sperăm că ne vor sprijini în continuare. Este un început foarte bun.

Ajungem la scorurile totale și vedem că România este pe 34. În ceea ce privește supraviețuirile de cancer stăm mai bine decât Macedonia, Grecia, Polonia și Albania. Avem dreptul de a propune o discuție în ceea ce privește politicile publice pentru că avem acest document din 2014 la care am trimis date din registrul nostru instituțional, registrul Institutului Oncologic. Comparativ cu alte țări europene nu stăm deloc rău. Vorbim de perioada 2005-2009, Clujul a raportat pentru anul 2009, unele dintre țări au raportat pentru cei cinci ani. Dacă ne uităm în zona cancerelor pe care le tratăm frecvent, cancer de col uterin,  supraviețuiri comparabile, la cancerul de ovar chiar foarte bine și cu scăderi în anumite zone, cum ar fi cancerul de rect”, a precizat conf. doctor Patriciu Achimaș.

- Articolul continua mai jos-

”Părintele” Planului comprehensiv de cancer este profesorul Alexandru Irimie, rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj. Acesta a lipsit din motive obiective de la conferință, însă doctor Patriciu Achimaș  a citit rezumatul acestui plan, transmis de profesorul Irimie. Sunt nu mai puțin de opt seturi de măsuri, toate menite să asigure controlul cancerului în România.

Patriciu Achimaș ”Planul național comprehensiv de Cancer a fost elaborat de un comitet pentru elaborare condus de profesorul Alexandru Irimie, rectorul UMF Cluj, la acea vreme președintele Comisiei de Oncologie a Ministerul Sănătății. Propunerea planului a fost înaintată ministerului în 2016 și a fost elaborat ca urmare a participării ca reprezentanți ai României în cadrul comitetului director al parteneriatului european de acțiune contra cancerului 2009-2013, finanțat de Comisia de Sănătate de Parlamentului european pentru elaborarea planurilor naționale de cancer în toate statele membre al UE, continuat în perioada 2014-2016.

Patriciu Achimaș  Domnul profesor Irimie a fost reprezentantul României și domnul doctor Florian Nicula este expertul european care a participat la grupurile de lucru. Planul propune un ansamblu de măsuri menite să asigure controlul cancerului în țara noastră, elaborat de grupuri de experți organizați prin ordin de ministru în grupuri de lucru, pe linie de registru de cancer, profilaxie primară și secundară, diagnostic precoce, tratament și urmărire în timp, variație și reabilitare și cercetare. Au fost utilizate ghidurile elaborate de Comisia de sănătate a Parlamentului european în colaborare cu IARC, pentru asigurarea registrelor de cancer și a programelor de screening. Documentul a utilizat drept sursă de inspirație planurile de cancer puse la dispoziție în cadrul parteneriatului european împotriva cancerului, exemple de bună practică din care a fost ales ca model penultimul plan francez de control al cancerului, plan de înglobează cel mai asemănător ansamblu de măsuri de control al cancerului cu cel aflat în curs de implementare la noi.

Patriciu Achimaș  Procesul de implementare a planului a început cu o etapă de evaluare a strategiilor și măsurilor de control existente, având la bază proiectul Impact pentru România al Agenției de energie atomică de la Viena, în colaborare cu OMS, Agenția internațională de cercetare de cancer, finalizat în perioada 2011-2013 la solicitarea Ministerului Sănătății. Acest proiect a fost urmat în 2014 de un altul de monitorizare a răspunsurilor Ministerului la propunerile experților Agenției atomice, și un altul în care nouă Institute oncologice  de pe toate continentele, incluzând Institutul Oncologic, au evaluat împreună sub egida Instituțiilor anterior menționate ponderea reală a fiecărui tip de tratament în regiune corespunzătoare Institutelor respective.

Patriciu Achimaș Un prim set de măsuri identificate și propuse de plan au drept obiectiv principal ducerea la bun sfârșit a reorganizării registrelor teritoriale de cancer începută încă din 2003. Un al doilea set de măsuri propuse pentru a fi finanțate sunt cele de profilaxie primară, măsuri care trebuie să se afle prioritar pe agenda de lucru a Ministerului: un ansamblu de măsuri de control al fumatului, consumului de alcool, obezitate, combaterea sedentarismului, stil de viață sănătos, combaterea factorilor de risc ocupațional și ambiental. Un alt treilea set de măsuri vizează profilaxia secundară, screening-ul. După o perioada a unui program pilot desfășurat de Institutul Oncologic în 2012, este finanțat și implementat un program național de screening al cancerului de col uterin care în anul 2018 își schimbă strategia, astfel screening-ul primar citologic Bebeș-Papanicolau pentru femeile la risc cu vârste cuprinse între 25-34 de ani, urmat de triaj HPV al displaziilor depistate, respectiv screening primar HPV pentru femeile la risc cu vârsta cuprinsă între 35-64 de ani urmat de triaj citologic al rezultatelor cu titlu pozitiv.

Patriciu Achimaș  În anul 2018 din resursele programelor se pot asigura programe pilot regionale de screening mamografic al cancerului mamar, tot în urma unui studiu de fezabilitate regional susținut de Institutul Oncologic din fonduri norvegiene. Al patrulea set de măsuri se referă la diagnosticul pozitiv și stadial, imagistic și cito-patologic, anatomo-patologic. Se propune un proces inițial de evaluare al proceselor existente și elaborarea de strategii utilizate pe termen scurt, mediu și lung. Un al cincilea set de măsuri vizează îmbunătățirea, uniformizarea pe tot teritoriul țării și control de calitate a întregului proces de diagnostic și tratament individualizat, prognostic și urmărire în timp cu accent deosebit pe integrare versus paliație. Planul are în vedere la acest capitol evaluări complexe ale resurselor rețelelor existente de diagnostic și tratament, urmate de asemenea de elaborarea unei strategii pe termen scurt, mediu și lung de reorganizare și completarea cu resurse moderne actualizare a infrastructurii întregii rețele sanitare de oncologie.

-Articolul continua mai jos-

Un al șaselea set de măsuri sunt specifice asistenței și suportului social în oncologie, un capitol nou, asistența bolnavului de cancer, pe cât de util pe atât de deficitar. Al șaptelea set de măsuri de referă la formarea profesională și al optulea vizează cercetarea în oncologie”, a transmis profesorul Alexandru Irimie.

Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă”- Centru Clinic de Cancer

Patriciu Achimaș  a vorbit cu mândrie și despre realizările Institutului Oncologic de-a lungul istoriei sale, dar mai ales despre realizările ultimilor ani, obținute alături de colegii săi.

”Primul centru Hospice a apărut în 1851 la Londra. În 1929 un vizionar, profesorul Iuliu Moldovan fonda Institutul pentru Profilaxia și Tratamentul Cancerului, actualmente sediul Hematologiei, arată foarte puțin schimbat față de 1929. Trebuie să remarcați faptul că diferența de 70-80 de ani este foarte mică în comparație cu progresele pe care țara noastră le-a înregistrat în alte domenii. Vizionari au fost în toate etapele de dezvoltare ale acestui Institut. Părinții noștri fondatori sunt Gineco-oncologici, de aici și numărul mare de cazuri, însă nu ne rezumăm exclusiv la aceste localizări. Lucrurile se schimbă radical în anii 50-60 când profesorul Chiricuță, dincolo de faptul că îngrijește infrastructura institutului și construiește ceea ce este azi sediul Institutului, creează o nouă modalitate de gândi, o nou paradigmă în abordare, este vorba de abordarea multidisciplinară a acestei boli.

În două-trei generații este singura variantă prin care punem sta față în fața cu colegii din Europa de Vest. După 1990 Institutul îi preia numele, urmează firește schimbări, dar viziunea nu se termină aici. Înainte ca alte spitale să treacă prin procesul de acreditare, domnul profesor Irimie, împreună cu domnul conferențiar Cernea, la momentul respectiv în conducerea institutului, duc instituția în contemporaneitate, lucru care ne asigură ulterior accederea in grupul institutelor de cancere europene: două consorții din care facem parte, cel al Medicinii personalizate și cea mai mare Bancă de tumori ovariene.

Misiunea și valorile noastre nu s-au schimbat și ele sunt cele care ne fac să mergem înainte. În 2017 am oferit 14.000 de servicii medicale, 66.000 de consultații în regim de ambulatoriu, 7.400 de pacienți internați. Am identificat peste 120 de articole științifice și peste 760 de puncte factor de impact. Comitetele de implicații terapeutice, peste 60 de acorduri semnate. În zona de imagistică se adaugă azi un aparat  de rezonanță magnetică nucleară achiziționat pe fonduri europene, bloc nou operator cu încă patru săli. Aș mai atrage atenția asupra unui eveniment petrecut în Institut și anume misiunea Agenției atomice de la Viena care a fost o evaluare externă extrem de bună la acel moment. Avem în Europa două modele de centre de cancer: unul german care este unul postbelic în care s-a așezat o umbrelă peste diverse clinici de specialitate din care au rezultat centrele de organe, centrele clinice, centrele comprehensive. Și modelul francez, model după care s-a inspirat și profesorul Chiricuță atunci când a construit institutul: o clădire mică ce cuprinde toate specialitățile.

Cred că acest lucru ne-a ajutat când în anul 2008 am devenit membru al Organizației europene a Institutelor de cancer, domnul conferențiar Cernea fiind primul care a luat contact cu această organizație, ulterior doamna profesor Neagoe organizând numeroase workshop-uri. În 2014 odată cu sărbătorirea a 85 de ani de Institut am avut șansa  să organizăm  și Adunarea Generală a Organizației europene, moment în care am fost întrebați dacă nu am vrea să ne acredităm. Atunci stăteam pe gânduri fiindcă cerințele erau foarte greu de îndeplinit.

V-aș aduce doar dosarul de principiu, unul foarte voluminos. Am aplicat în anul 2015-2016 și într-un final în noiembrie 2017 am reușit să obținem acest document, simplu dar foarte important pentru noi în care primim denumirea de Centru clinic de cancer european, valabil până în 2022. Acest lucru a însemnat mii de ore de muncă, toate voluntar, și aș vrea să le mulțumesc tuturor colegilor mei, un plan pentru viitor și o listă cu foarte multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Una dintre ele este problema formării asistentelor și asistenților medicali. Este un lucru esențial deoarece colegele și colegii noștri reprezintă veriga cea mai importantă, primul contact cu pacientul, sunt cei care veghează atunci când noi suntem în sala de operație sau ținem cursuri”, a adăugat Patriciu Achimaș.

Conferința Națională „Politici de sănătate în Oncologie” a fost organizată, în 1 februarie, la Cluj-Napoca, de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) , Clujul Elitelor și Valorilor şi Ziar Medical, în parteneriat cu Bristol-Myers Squibb, Astra Zeneca, Janssen Oncology, Servier, Roche și Varinak.

Citește și Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, marcată la Conferința Națională „Politici de sănătate în Oncologie”

Patriciu Achimaș A demisionat din fruntea Ministerului Sănătăţii – VIDEO

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari