obezitate

Pornind de la ideea că obezitatea este o boală cronică, care, conform unor afirmații  care precizează că este „ușor de prevenit” și chiar de tratat printr-un stil de viață sănătos, lucrurile nu stau chiar așa, precizează Laura Trandafir, medic primar pediatru şi medic specialist gastroenterolog. Cu atât mai mult la un copil care, zilnic, trăiește într-un mediu obezogen în care trebuie să reziste, să facă față tentațiilor culinare, trebuie să opteze pentru alimentele sănătoase, în defavoarea alimentelor hipercalorice, care sunt sărace în micronutrienți și care nu fac altceva decât să favorizeze creșterea în greutate. Asta în condițiile în care chiar și adulții fac mari eforturi pentru efectuarea exercițiului fizic zilnic. Principala provocare a secolului nostru este stoparea obezității copilului, iar pe termen lung, stoparea obezității și a complicațiilor acesteia la adult, este de părere specialistul.

Dacă în Statele Unite, de 10 – 15 ani, se încearcă să se lupte cu această importantă creștere a prevalenței obezității, în Europa, un studiu arată că, la grupa de vârstă 6 -9 ani, unul din trei copii este supraponderal și obez. Datele relevă faptul că, în anul 2016, în Europa existau 48 de milioane de copii cu suprapondere și obezitate. De asemenea, prezicerile sunt sumbre dacă nu se vor aplica politicile de promovare a stilului de viață sănătos; în 2025 vom ajunge să avem un număr de 70 de milioane de copii cu suprapondere și obezitate în Europa.

Practic, principala provocare a secolului nostru este stoparea obezității copilului, iar pe termen lung, stoparea obezității și a complicațiilor acesteia la adult.

„Obezitatea reprezintă o boală cronică și este important să conștientizăm importanța prevenției și a tratamentului precoce. Acest lucru duce și la combaterea apariției comorbidităților care pun multiple probleme, atât medicale, cât și psiho-sociale și, nu în ultimul rând, să încercăm să continuăm strategiile de prevenții și tratament prin programe și politici de sănătate publică”, a precizat Laura Trandafir, pediatru, în cadrul celui de-al 9-lea Congres Național de Obezitate desfășurat în 7- 9 decembrie la Cluj-Napoca.

obezitate copii

Potrivit acesteia, ar trebui să avem acele 20 de minute în care să stăm de vorbă cu familia, cu copilul, iar prevenția ar trebui începută încă din perioada sarcinii. La examenul clinic este extrem de importantă antropometria, examinarea greutății, identificarea stigmatelor comorbidităților obezității, începând cu cele cutanate.

„Practic, prevenția obezității este principalul factor de luptă împotriva epidemiei globale care este în continuă creștere, iar prevenirea obezității la copil înseamnă o echipă, care include atât copilul, cât și familia, școala, serviciile de sănătate, comunitatea și, nu în ultimul rând, societatea! Există o preocupare continuă a Uniunii Europene pentru profilaxia obezității, putem accesa diverse platforme, avem la îndemână numeroase ghiduri privind Planul de acțiune pentru stoparea creșterii supraponderii și obezității. În special medicii de familie și pediatrii cunosc importanța programării metabolice în perioada sarcinii și în primii doi ani de viață”, a adăugat dr. Laura Trandafir.

RECOMANDĂRI ZM:  Afecţiunile cardiovasculare. Arteriopatia periferică: o problemă serioasă de sănătate publică

E foarte important ca medicul de familie, medicul obstetrician să monitorizeze atent mamele pentru că o mamă cu malnutriție poate da naștere unui copil cu o greutate mică. Foarte mulți dintre viitorii obezi sunt, de fapt, copiii prematuri, precizează medicul pediatru. Așadar, este nevoie de o atenție deosebită la consilierea alimentară care le revine medicilor pediatri și a medicilor de familie cel puțin în primele 18 luni de viață.

„Colegii neonatologi, datorită tehnicilor actuale și datorită posibilităților de nutriție pe care le utilizează în maternități, a preparatelor de lapte, a fortifianților, dau viață și fac oameni din câteva sute de grame. A crescut rata supraviețuirii, s-a îmbunătățit foarte mult funcția cognitivă și neurologică, toate acestea, în detrimentul stării de nutriție. Știm că foarte mulți dintre viitorii obezi sunt, de fapt, copiii prematuri! Așadar, să fim atenți la consilierea alimentară care le revine medicilor pediatri și a medicilor de familie cel puțin în primele 18 luni de viață. Modalitățile de alimentare pe care le recomandăm în primul an de viață sunt esențiale, toate acestea, pe termen lung, contribuie la starea de nutriție a viitorului copil”, a explicat medicul pediatru.

Laptele de mamă asigură necesarul optim de principii nutritive necesare creșterii și dezvoltării, iar în ceea ce privește cantitatea de proteine se știe că o alimentație hiperproteică în primul an de viață duce la apariția obezității.

Un alt studiu arată că, după primele trei luni de viață, creșterea în greutate a copiilor alimentați natural s-a diminuat.

„Laptele matern conține 1,3 gr/100 kcal proteină. În prezent sunt studii pentru introducerea pe piață a laptelui cu proteină de 1,6 gr/100 kcal. S-a văzut că sugarii care au primit o formulă de lapte hipoproteică au prezentat același model de creștere până la 2 ani cu sugarii care au fost alimentați natural”, a precizat dr. Laura Trandafir.

Numărul copiilor obezi la nivel mondial a crescut de zece ori în ultimii 40 de ani, ajungând la 124 de milioane, una dintre cauze fiind politicile din industria alimentară care au ca efect costuri ridicate ale alimentelor nutritive, inaccesibile familiilor și comunităților sărace, potrivit unui studiu publicat la începutul lunii octombrie 2017, realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Imperial College London.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here