Ziua Mondială împotriva Accidentului Vascular Cerebral a fost marcată în Senatul României printr-o întâlnire la care au participat atât senatori, cât şi deputaţi, membri ai Comisiilor pentru Sănătate Publică.
În cadrul acestei întâlniri, Marius Iancă de la Institutul pentru Inovare în Medicină a prezentat Planul pentru un mai bun manangement al Accidentului Vascular Cerebral, pentru prevenţia, diagnosticul, tratamentul şi susţinerea celor care au suferit un AVC, sperând că acest aspect va fi mult mai clar, mai bine conturat şi va oferi tuturor celor prezenţi soluţii aplicabile.
Aritmetica Accidentului Vascular Cerebral este nemiloasă
- La fiecare două secunde cineva suferă un AVC în lume, iar o dată la cinci secunde un om moare de AVC.
- 90% din Accidentele Vasculare Cerebrale sunt legate de 10 factori de risc cheie.
- Una din şase persoane vor suferi de-a lungul vieţii un AVC
- În anul 2016 54000 de români au murit din cauza unui AVC, iar alte câteva mii supraviețuiesc cu sechele cumplite.
A doua cauză de deces în cazul persoanelor de peste 60 ani și a doua cauză de handicap, după demență, conform Organizaţiei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, acesta poate cauza persoanelor cu handicap pierderi ale vederii, vorbirii, paralizii și stări de confuzie.
Renică Diaconescu, vicepreşedintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Camera Deputaţilor a precizat că Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral este marcată anual în 29 octombrie, că această zi a fost iniţiată în 2006 de Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral şi că evenimentele din acest an sunt dedicate femeii.
Florin Buicu, preşedintele Comisie ipentru Sănătate Publică din Camera Deputaţilor afirma că ziua de 29 octombrie este un prilej de informare, dar este si unul de educaţie şi sprijin pentru supravieţuitorii AVC, pentru familiile acestora, dar şi pentru personalul medical implicat în îngrijirea pacienţilor cu AVC.
10 factori de risc responsabili de AVC
El a amintit că Ziua Mondială a Creierului a fost dedicată anul acesta Accidentului Vascular Cerebral şi a furnizat câteva date importante. El a amintit de cei 10 factori de risc sunt responsabili pentru peste 90% din cazurile de AVC, adică hipertensiunea arterială, sedentarismul, dislipidemia, dieta dezechilibrată, obezitatea, fumatul, consumul de alcool, diabetul zaharat, bolile cardiace şi diverşi factori psihosociali.
Nu mai avem timp!
Fiecare minut pierdut după producerea unui AVC la nivelul unei artere mari înseamnă 1,9 neuroni pierduţi, înseamnă 14 miliarde de sinapse pierdute, peste 12 km de fibre nervoase distruse. Acestea sunt cifrele valabile fiecărui minut întârziat.
Creierul unui pacient cu AVC ischiemic îmbătrâneşte cu 3,6 ani la fiecare oră fără tratament.
Laszlo Attila, preşedintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României a apreciat activitatea Societăţii Române de Neurologie, dar a subliniat că pentru multe localităţi din ţară, ora de aur, adică acel interval recomandat pentru intervenţie medicală de urgenţă în cazul unui AVC, este un vis, că pacienţii cu AVC sunt tot mai tineri, că formele de AVC subt parcă tot mai grave şi managementul acestor accidente este tot mai dificil. De asemenea, a ţinut să sublinieze că lipsesc instituţii de bază pentru acest domeniu în sistemul nostru sanitar, pentru a sensibiliza decidenţii să ia măsuri. Cu toate acestea, domnia sa a recunoscut că în cazul AVC s-au făcut paşi semnificativi în ceea ce priveşte rezultatele obţinute în ultimii 10 ani în cazul intervenţiei la timp asupra pacienţilor.
Emanuel Ungureanu, deputatul clujean din Comisia de Sănătate a militat încă o dată pentru tratamente nediferenţiate aplicate bolnavilor.
Nici în restul Europei nu e mult mai bine
În Marea Britanie Accidentele Vasculare Cerebrale produc costuri de 26 miliarde de lire sterline anual. Sumele destinate cercetării sunt foarte mici, cu fiecare persoană care supravieţuieşte unui AVC se cheltuiesc 48 de lire anual, în timp ce 118 lire revin pentru fiecare pacient cu demenţă, aşadar decalajele sunt inacceptabile.