Deşi Sindicatul „Sanitas” declara acum câteva zile că s-au rezolvat problemele din legea salarizării, Solidaritatea Sanitară, prin vicepreşedintele său, Radu Vasile face câteva precizări, necesare atât salariaţilor din sănătate, membri sau nemebri de sindicat, cât şi celor din afara acestui sector delicat, care nu cunosc aspectele principale ale Legii salarizării bugetarilor, în forma actuală.
Money taks
Noua lege a salarizării sectorului bugetar suscită cele mai vizibile dispute în Sănătate, unde sindicatele au organizat câteva acţiuni de protest. Din nefericire, mişcarea sindicală din Sănătate urmează reţeta binecunoscută a întregii mişcări sindicale din România. Este scindată şi nu lipsesc cozile de topor, ceea ce riscă să arunce în aer câteva luni de negocieri între sindicate şi reprezentanţii ministerelor de resort.
Departe de a fi fără probleme interne, nesiguranţa unui salariu dintr-un sector şi aşa subfinanţat, de unde migrează permanent oameni pregătiţi spre alte ţări şi alte venituri, Sănătatea este ameninţată să rămână chiar şi fără cei care sunt la căpătâiul bolnavilor. Vrem performanţă, etică, moralitate, dar toate acestea nu se pot pretinde când vii cu o lege ce tratează unitar un domeniu în care situaţiile de muncă, de risc şi stres profesional trebuie să fie reflectate în venituri diferenţiate.
Din nou, problema salarizării din Sănătate le poate părea unor derizorie când unităţile sanitare sunt prea puţine şi cu un nivel scăzut al dotărilor în cele mai multe cazuri. Într-o ţară cu incidenţe crescute ale principalelor cauze de mortalitate, unde 14% dintre respondenţii unui eşantion reprezentativ declară în 2017 că nu au avut niciodată măsurată tensiunea arterială de către un doctor sau un asistent medical, 24% dintre ei declară că nu li s-a măsurat niciodată glicemia şi 38% declară că nu li s-a evaluat nivelul colesterolemiei, nu ne putem permite greşeli majore care să declanşeze consecinţe incalculabile.
Şi nu e un cuvânt mare şi golit de sens. Cine poate calcula preţul sângelui şi cine va putea cântări a cui moarte va atârna mai greu, care suferinţă e mare şi a cui durere e mai dificil de suportat?
Pentru că orice cauză are un efect şi o acţiune are un motiv. Iată, pe scurt, istoricul declanşării acţiunilor sindicale din Sănătate, aşa cum le-a expus Radu Vasile, vicepreşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară, a doua zi după ieşirea în public a celor de la „Sanitas” cum că revendicările sunt rezolvate şi legea salarizării va avea putea fi aplicată fără probleme pentru salariaţii din Sănătate.
„Totul a început din momentul în care doamna Ministru a Muncii a anunţat noua lege a salarizării bugetarilor, de atunci a început Federaţia noastră cu comunicate, cu dovezi, cu documente că acea lege, pentru sistemul de sănătate nu este în regulă. A început din februarie, inclusiv la Camera Deputaţilor, când legea salarizării a fost transformată din lege guvernamentală în iniţiativă parlamentară.
Federaţia noastră a ridicat problema acelor 25% majorare, prin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, întrebând ce înseamnă asta, când se aplică şi în ce manieră. Metoda de răspuns a fost de a ni se închide microfonul. Nu dicutăm acest lucru. Trist a fost faptul că noi am sesizat, am ridicat problema în mod oficial, în acea sală erau reprezentanţii tuturor confederaţiile sindicale bugetare şi nimeni nu a protestat, numeni nu s-a sinchisit că ni se închide microfonul şi să ceară nişte lămuriri. N-au făcut-o pentru că n-au înţeles, acesta e sindicalismul de astăzi, reprezentanţii lor nu sunt pregătiţi pentru a face asemenea analize. E o realitate pe care, cu părere de rău, o afirm. De atunci am început noi.
Ce am făcut noi?
Am făcut simulări pe aşa-zisa creştere salarială, prin aplicarea legii. Legea are un corp şi nişte norme metodologice de punere în aplicare. Primul lucru care efectiv ne-a sărit în ochi şi pentru care am făcut prima simulare a fost acea îngrădire, potrivit căreia, fiecare unitate poate oferi sporuri din fondul de salarii, în limita celor 30%. Ele pot fi pot fi: 5% fond de premiere, vouchere de vacanţă, norme de hrană şi în sistemul de sănătate a mai fost introdusă plata sporurilor de luni până vineri şi separat sâmbătă şi duminică. Ei, simulând, însumând aceste elemente, ceea ce nu este deloc greu, am rămas din 30% cu 1% fond pentru sporul locului de muncă. La ora actuală spitalele din România ajung la 35-36% sporul locului de muncă, în legea veche, fără aceste elemente enumerate. Pe legea nouă se va ajunge la 1%. Nu mai vorbim de spitalele monospecialitate, cum sunt cele de psihiatrie sau TBC, de exemplu, unde sporul este de 75% la toţi angajaţii, pentru că toţi lucrează cu pacien ţi cu risc.
Eventuala creştere va fi de 1-1,5%
Am mers pe sporul de 35-36% si am făcut simulări pentru fiecare categorie profesională, ţinând cont că se va aplica noua lege. Acea creştere de 25% de anul viitor e o creştere falsă, pe care am numit-o „Mutarea banilor dintr-un buzunar în altul”. Luăm de la angajator ce virează el, îl punem în baza angajatului şi îi facem capul mare că i-a crescut salariul cu 25%. În realitate, îi creste cu 2-3% şi după impozitare cred că rămâne cu 1-1,5%. Aceasta poate fi o eventuală creştere.
Depopularea secţiilor grele
Am făcut simularea pe pierderea sporurilor, adică pe acel 1%, ce înseamnă el şi vă dau un exemplu concret: Angajaţii din bloc operator au acum un spor de risc de 50%. Ca să ne încadrăm în acel 1%, el va primi cam 0,5% spor de risc acum, în loc de 50%. Consecinţa va fi că aceştia vor migra din acest sector, pentru că fiecare îşi asumă un risc, primind nişte bani în plus. „Vreau să câştig mai mult, merg în blocul operator, văd eu cât rezist” cam asta îşi spune ficare. Ce va fi după noua lege? Depopularea secţiilor grele, cu încărcare mare de risc de îmbolnăvire, de solicitare psihică, adică UPU, Terapia Intensivă, Psihiatrie, Bloc Operator, TBC, Boli Infecţioase- cei care lucrează cu HIV-Sida. Dacă aceste secţii mari se vor depopula, putem noi rămâne cu ambulatoriile! Nu vom putea gestiona cazuistica grea şi cea gravă din spitale.
Noi continuăm protestele
Am demonstrat acest lucru. În final, după negocieri, pe care nu le-am numărat, poate 20 de întâlniri cu Ministerul Sănătăţii căruia i-am solicitat să facă evaluările, să nu spună că le facem noi, poate că noi greşim, la rândul lui, ministerul a solicitat spitalelor să completeze pe o machetă ce va însemna conform legii de anul viitor, ce sa va întâmpla dacă eliminăm din cei 30% tot ceea ce v-am enumerat mai înainte. Au primit rezultatul şi după două săptămâni Ministrul Sănătăţii ne-a dat dreptate, că într-adevăr rămâne 1% şi că ne susţine. De la acel pas am continuat cu protestele. Am pichetat Ministerul Muncii, am organizat un marş şi un miting cu pichetarea ministerului Sănătăţii. Am salutat atunci şi salutăm şi acum iniţiativa colegilor de la Sanitas şi ei au anunţat că vor organiza pichetări şi miting, care au şi avut loc, dar noi continuăm.
Angajaţii din Sănătate se vor trezi din luna februarie cu un salariu net mai mic decât anul acesta
După mitingul Federaţiei Sindicale Solidaritatea Sanitară am avut 3 întâlniri cu Prim Ministrul, cu Ministrul Sănătăţii, Ministrul Muncii, Ministrul Finanţelor, în cadrul cărora am argumentat, pe fiecare categorie profesională ce se întâmplă, ce se pierde şi faptul că angajaţii din Sănătate se vor trezi din luna februarie cu un salariu net mai mic decât anul acesta. Am înţeles, ne-au dat dreptate, dar au obiectat că nu se va întâmpla. Am purces la acele întâlniri în cadrul cărora am făcut nişte simulări pentru a vedea câţi bani ar trebui să fie prevăzuţi prin noua lege pentru ca acest fenomen să nu se petreacă.
Ultima întâlnire a avut loc luni, 23 octombrie la Ministerul Sănătăţii, cu federaţiile din sistem, cu Ministrul Sănătăţii. Nu am putut face simulări, pentru că Ministerul Sănătăţii nu deţine baza de date a salarizării spitalelor din România, ci doar a spitalelor din subordine. În urma acestei constatări s-a încheiat o minută cu Ministerul Sănătăţii, semnată de toate federaţiile din Sănătate, inclusiv de Ministrul Sănătăţii, unde am trecut cele patru solicitări majore ale salariaţilor din sistem. Cred că e prima dată când toate federaţiile sindicale din sistem au semnat acelaşi document privind revendicările.
Rezultatul sintetic al negocierilor reprezentanților Federației „Solidaritatea Sanitară” cu Ministerul Sănătății:
1) Înghețarea sporurilor la nivelul lunii ianuarie 2018 (după aplicarea creșterilor de 4,3%) –în anul 2018 PENTRU TOATE CATEGORIILE DE SALARIAȚI DIN SĂNĂTATE. Asta presupune acordarea sumelor corespunzătoare sporurilor la care salariații au dreptul în anul 2017, majorat cu 4,3%. Această variantă presupune calculul prealabil al impactului și identificare resurselor necesare pentru finanțarea lor. Măsura ar urma să aibă caracter temporar numai pentru anul 2018. Este singura soluție identificată până acum pentru a salva cel puțin drepturile existente în materie de sporuri.
2) Părțile acționează în continuare pentru identificarea resurselor financiare aferente acordării indemnizației de hrană pentru toți salariații începând cu 1 ianuarie 2018, această măsură fiind destinată evitării scăderii veniturilor.
3) Gărzile medicilor – am convenit asupra următoarelor:
– Menținerea modelului actual, bazat pe libertatea efectuării gărzilor suplimentare contractului de bază, respectiv desfășurarea acestora în cadrul unui CIM cu timp parțial;
– Asigurarea plății identice a orelor de gardă cu cele aferente contractului de bază. Acest model presupune următoarele modificări:
○ Se introduce sporul pentru condițiile de muncă pentru fiecare oră de gardă
○ Pentru fiecare oră de gardă efectuată în timpul nopții se acordă sporul de noapte
○ Se păstrează sporurile pentru gărzile efectuate în cursul zilelor nelucrătoare
○ Se elimină sporul pentru gărzile din cursul săptămânii, fiind înlocuite cu drepturile aferente primelor două punte.
Notă: la ora actuală se efectuează calculele estimative privind impactul acestor măsuri.
(ACTUALIZARE INFORMAȚII ORA 15.30: Prima evaluare a impactului financiar ale acestei variante a indicat o creștere cu 10% a cheltuielilor cu gărzile. Continuăm analiza, simulările alternative tinzând să indice variante ce ar putea să fie convenabile pentru ambele părți. Vom reveni cu informații!)
4) Menținerea drepturilor aferente CO suplimentare (condiții de muncă și vechime).
La această oră experții Federației „Solidaritatea Sanitară” calculează impactul acestor măsuri împreună cu cei ai Ministerului Sănătății.Calculele vor continua și în zilele următoare în speranța identifincării unei soluții optime.
Încă în care încă nu am primit bazele de date din partea ambelor ministere, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, cu informațiile care ne-ar ajuta in mod sigur la rezolvarea problemelor, experții Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” fiind nevoiți să lucreze doar la sediul Ministerului Sănătății, credem că mai multă transparență ar fi o dovadă necesară de bună credință.
Suntem convinși în continuare că cea mai bună soluție pentru salariații din sănătate o constituie însă renunțarea la mutarea contribuțiilor.din partea Guvernului.
În cadrul acestei acțiuni Federația „Solidaritatea Sanitară” urmărește următoarele obiective:
– niciun salariat din Sănătate să nu înregistreze o pierdere a veniturilor la 1 ianuarie 2018;
– menținerea drepturilor existente privind sporurile aferente condițiilor de muncă
– acordarea creșterilor salariale așa cum au fost stabilite, cu impact real.
Sanitas a avut negocieri peste noapte cu Guvernul
După trei zile ne-am trezit cu un fenomen pe care nu-l pot cuprinde în cuvinte: colegii de la Sanitas au ieşit de mână cu Prim Ministrul, cu preşedintele PSD, cu cineva de la Consiliul lor Naţional afirmând că au rezolvat problema revendicărilor, că li s-a promis. Aşa ni se promisese şi la întâlnirile anterioare, dar pe promisiuni politice că nu se va ajunge la creştere de 1% noi nu putem rămâne. Până nu se încheie un document oficial, o ordonanţă de urgenţă, ceva care să modifice legea salarizării, continuăm cu protestele.
De la 1 decembrie 2018, adică de-a lungul întregului an 2018, în Sănătate nu ar fi nici tichete nici norme de hrană.
Legea actuală dă dreptul la tichete de masă. Oferta Ministerului Muncii a fost următoarea: anul acesta daţi tichete de masă, dar de anul viitor ele vor fi înlocuite cu două norme de hrană, egale cu un salariu minim pe economie. Aşadar, înlocuim tichetele cu normele, chit că norma de hrană este mai mică, în valoare decât tichetele, dar am acceptat. În lege se stipulează că se vor da două norme de hrană de la 1 decembrie 2018, adică de-a lungul întregului an 2018, în Sănătate nu ar fi nici tichete nici norme de hrană.
Sporurile şi gărzile medicilor-cele mai mari probleme
Sporurile sunt iar o problemă: să afirmi ca o victorie uriaşă că până în februarie 2018 se vor da sporurile din salariul net actual, iar din februarie vom mai vedea, nu mi se pare în regulă. Promisiunea sporurilor până în februarie nu este nici ea acoperită de vreun document. Noi nu putem fi de acord cu sporuri pe două luni, ele trebuie să se acorde pe întreg anul şi în continuare.
Mai e o problemă în construcţia legii legată de gărzile medicilor. În norma de bază, medicii vor avea introduse de anul viitor patru gărzi obligatorii lunar, dar neplătite, aşa este cuprins în fondul legii. După toate negocierile, după toate demonstraţiile făcute, reprezentanţii Guvernului au acceptat ca cele patru gărzi obligatorii să rămână, dar să fie plătite. Întreb: cum? Nimeni nu ştie.
Se pare că luni, aşa cum a transpirat, o vorbă scăpată, evaluarea făcută pe costul gărzilor s-a făcut la valoarea de azi, din 2017, ori medicii vor avea din martie 2018 un alt salariu, inclusiv din ianuarie cu creştere de 25%. Plata orară nu e cea de anul acesta şi atunci cum facem, le dăm jumătate din bani pe gărzi? Nici acest aspect nu e lămurit.
Abuzul celor patru gărzi obligatorii
Ceea ce vă pot spune în cunoştinţă de cauză, cea mai mare nemuilţumire a medicilor este faptul că vor să le introducă patru gărzi obligatorii în norma de bază şi asta ei nu acceptă sub nicio formă, nici plătite nici neplătite. Şi au dreptate. Salarizarea medicilor e unică, indiferent că sunt la un spital mare sau mic, că sunt în ambulator sau în chirurgie. Acele patru gărzi se aplică specialităţilor care au aşa ceva, pentru că nu toate specialităţile au gardă, ci doar pe câteva, pentru a putea susţine urgenţa.
Cei care nu au linie de gardă vor lua salariul întreg, fără să facă gărzi, în timp ce alţii vor face patru pe acelaşi salariu. E corect? Nu. E discriminare? Este. Noi am propus ca situaţia să rămână neschimbată, adică o gardă obligatorie şi restul pe contract individual, pe timp parţial, ceea ce nu se acceptă. Aşadar, nici problema medicilor nu e rezolvată.
În această situaţie, să ieşi triumfalist, că s-au rezolvat problemele, e absurd. Mai mult, se dă următoarea declaraţie: „Gărzile medicilor vor fi plătite ca şi până acum”. Întreb din nou: cum? Adică suma primită azi va fi primită şi în martie?
Până nu stai la masă şi negociezi punctual articol de articol şi îl pui pe un document cu putere de lege, care să asigure că începând din luna ianuarie 2018 se va aplica legea într-o anumită formă agreată de ambele părţi, nu poţi accepta orice, nu putem considera că problema s-a rezolvat şi că de acum vom dormi liniştiţi”.