studiul pure

În prezent, 80% din populație locuiește în țările cu venit scăzut și moderat și există puține informații privind legătura dintre dietă, mortalitate și evenimentele cardiovasculare în aceste zone. Recomandările ghidurilor actuale prevăd o dieta săracă în grăsimi, sub 30% din aportul energetic total și acizi grași saturați, sub 10% din aportul energetic total, prin înlocuire cu acizi grași nesaturați. Este vorba, în acest caz, de studii efectuate în țări cu venit crescut, unde alimentarea este excesivă. Pentru celelalte regiuni, unde alimentarea este inadecvată sau există chiar subnutriție, există puține informații.

Scopul studiului vizează stabilirea impactului dietei pe mortalitate și boli cardiovasculare, atât în țări în care există alimentație excesivă, cât și în altele cu subnutriție, precum și asocierea dintre consumul de grăsimi – totale, acizi grași saturați și nesaturați – și carbohidrați, cu mortalitatea totală și evenimentele cardiovasculare majore, reprezentate de deces de cauza cardiovasculară, infarct miocardic (IM) nonfatal, accident vascular cerebral (AVC) și insuficiență cardiacă (IC). Studiul PURE (Prospective Urban and Rural Epidemiological Study) a fost prezentat, în acest an, la Congresul European de Cardiologie 2017.

În studiu au fost incluse 135.335 persoane cu vârsta cuprinsă între 35-70 ani din 18 țări cu venit scăzut, mediu și respectiv crescut, recrutați în perioada 2003-2013, durata medie de urmărire fiind de 7.4 ani.

S-au folosit chestionare standardizate privind obiceiurile alimentare, specifice fiecărei regiuni: status socioeconomic, istoric medical, tratament, obiceiuri alimentare specifice regiunii, activitate fizică. Nu au fost incluși pacienții cu istoric de boli cardiovasculare.

“În ceea ce privește consumul de grăsimi, pe regiuni, se observă că, în general, aproximativ 20% din aportul energetic zilnic este consumat mai presus în Europa și America de Nord, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est și cel mai scăzut consum este în China, Africa și Asia de Sud”, a declarat dr. Ana Pricop, de la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca.

În ceea ce privește carbohidrații, consumul mediu fiind de 60%, cel mai scăzut este în Europa și America de Nord, în Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și cel mai crescut este în China, Asia de Sud și Africa.

RECOMANDĂRI ZM:  Sănătate în doi paşi-Tiroida şi bolile ei

Cât despre riscul de mortalitate și evenimente cardiovasculare majore în funcție de consumul de grăsimi și carbohidrați, se observă că, desi procentul de grăsimi crește, mortalitatea rămâne scăzută, pe când, în funcție de procentul de carbohidrați, mortalitatea crește exponential.

Nu s-a observat o asociere semnificativă cu evenimentele cardiovasculare majore, în funcție de consumul de grăsimi și, respectiv, de carbohidrați. De asemenea, indiferent de tipul de acizi grași saturați sau nesaturați mortalitatea rămâne în continuare slăbită.

Dacă se modifică procentul de carbohidrați, de exemplu, se înlocuiește 5% din carbohidrați cu alți nutrienți, mortalitatea scade. De asemenea, există o mortalitate semnificativ scăzută prin înlocuire cu acizi grași saturați, monosaturați sau cu proteine.

“Totuși, studiul are anumite limitări; chestionarele folosite au fost aplicate doar la începutul studiului, nu se știe dacă pacienții incluși și-au modificat, între timp, obiceiurile alimentare. Dieta bogată în carbohidrați reprezintă 60% din aportul energetic zilnic, determină un risc crescut de mortalitate, iar dieta bogată în grăsimi un risc mai scăzut de mortalitate. De asemenea, nu a existat o asociere între grăsimi, tipul de grăsimi și evenimentele cardiovasculare. Apoi, recomandările ghidurilor curente nu sunt susținute de acest studio”, a mai precizat dr. Ana Pricop.

Studiul PURE prevede un consum de 35% grăsimi, din care 10-15% acizi grași saturați, și diminuarea consumului de carbohidrați. Pe de altă parte, Asociația Americană a Inimii care a elaborat studiile ce prevăd o dietă săracă în grăsimi au recunoscut faptul că o dietă săracă în acestea duce la o dietă bogată în carbohidrați și, de asemenea, au precizat că acest studiu este unul observațional, fiind necesare trialuri clinice randomizate pentru a emite noi recomandări specifice și că numai viitorul va decide dacă studiile se vor modifica sau nu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here