Am ajuns la cea de-a treia parte a dialogului avut cu Conf. Dr. Achimaş-Cadariu Patriciu, Medic primar Obstetrică – Ginecologie şi Chirurgie la Institutul Oncologic „Profesor Dr. Ion Chiricuţă”. N-am să vă ascund profunda satisfacţie că în spitalele Clujului găseşti asemenea medici, care ar avea parte de cu totul alte condiţii în orice ţară din vestul Europei şi totuşi rămân aici, iar Institutul Oncologic este, poate, unul din cele mai sensibile instituţii medicale, înspre care se îndreaptă speranţele multor pacienţi.
Rep.: În lumea reală de astăzi e o continuă criză a citostaticelor. Cum vă descurcaţi aici, pentru că nu am auzit ca bolnavii de la Cluj să se plângă, iar, cum spun englezii, „No news is good news”.
Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu – Cauzele sunt multiple, despre criza medicamentelor în general şi a citostaticelor în special se vorbeşte şi la nivelul Miniştrilor Sănătăţii din ţările mult mai dezvoltate din toate punctele de vedere decât noi. Medicina progresează extrem de mult, metodele de tratament, sunt din ce în ce mai sofisticate, de vreme ce acum se practică tot mai mult o medicină personalizată, costă din ce în ce mai mult şi la un moment dat, metodele pot deveni nesustenabile.
Există producători care pot avea probleme, există distribuitori care mai încurcă lucrurile, poţi să ai tu însuţi, ca instituţie dificultăţi, când nu eşti atent cu gestionarea resurselor. În ultimii ani, cel puţin instituţional, ne-am străduit printr-un efort comun să nu avem astfel de probleme. Desigur, există momente când lucrurile sunt deasupra celor implicaţi.
Chiar azi citeam că unul din spitalele din Bucureşti a rămas fără un anumit citostatic. Problema ţine de producător şi noi ne uităm la stocuri, care vor ţine până când va intra medicamentul sub altă formă de prezentare de la un alt producător. Dacă ştii să-ţi gospodăreşti medicamentele nu rişti să ajungi la aşa ceva. Asta nu înseamnă că nu poţi ajunge oricând într-o atare situaţie. E vorba şi de preţul medicamentelor, iar aici lucrurile sunt rezolvate prin licitaţii. E o problemă extrem de complexă, de la situaţii pe care le poţi controla prin organizare, la situaţii care depăşesc zona previzibilă.
Rep.: V-aş ruga să daţi câteva sfaturi cititoarelor, aşa cum i-aţi spune celei mai apropiate prietene!
Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu – Cred că lucrurile importante sunt şi cele mai simple. În primul şi în primul rând e vorba de un regim de viaţă echilibrat: mişcare, o greutate normală, adică un indice de masă corporală calculat în limite normale, în niciun caz cure de slăbire duse la extrem. Un consum alimentar echilibrat, care să conţină toate principiile alimentare, dacă nu există intoleranţe, inclusiv carne, fiindcă suntem omnivori, să nu fumeze şi un consum moderat de alcool. Cred că astea sunt şi le ştie toată lumea.
Aş completa expunerea solară cu precauţie, utilizînd factori de protecţie şi între orele recomandate, adică până la orele 11 şi apoi după orele 17. Acestea ar fi principiile generale şi desigur screeningul: prezentarea la un examen Babeş-Papanicolau o dată la un an, doi, trei, iar aici medicul recomandă frecvenţa, după 40 de ani o mamografie anual. Dacă observă sîngerări anormale, modificări, să nu amâne prezentarea la medic. Crd că fiecare se cunoaşte foarte bine pe sine însuşi, iar dacă apar pete la nivelul tegumentului, de exemplu din nou, trebuie să se prezinte la medic. Sunt toate lucruri cunoscute, care sunt, de fapt, esenţa unei vieţi sănătoase.
Toate aceste ale găsim în prevederile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Desigur, dacă vom căuta şi alte surse, putem găsi unele chistiuni duse la extrem, dar aceste elemente simple de care vorbeam, pe care le găsim la OMS sunt cele care au în spate şi susţinerea prin prisma unor dovezi, a unor studii care arată că aceste elemente pot să schimbe într-adevăr lucrurile, dacă sunt urmate. În fapt, parcurgând aceşti paşi simpli putem evita o treime din cancere. Cred că nu e puţin lucru să poţi face asta.
Rep.: Ce i se poate spune unei paciente care se prezintă foarte târziu la cabinetul unui oncolog? V-aţi întrebat pacientele de ce au amânat?
Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu – Fără doar şi poate am făcut-o, mai ales la început de carieră, dar nu o mai fac, fiindcă ştiu ce se întâmplă şi nu merită ca cineva să fie pedepsit încă o dată, atâta vreme cât are o asemenea problemă. În general se prezintă târziu de frică, pentră că există anumite prejudecăţi. Dar, trebuie să vă spun că există situaţii cînd se prezintă la medic şi unele lucruri sunt trecute cu vederea. Am trăit cazuri când, datorită lipsei de încredere în medicii din România, s-au prezentat la medic în alte ţări şi anumite aspecte au fost neluate în considerare. Asta mi se pare chiar dureros.
Rep.: E jenenant, în momentul în care foarte mulţi medici români buni pleacă în străinătate şi auzim adesea poveştile lor de succes.
Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu – Avem un corp profesional care rezistă în condiţii extrem de vitrege în comparaţie cu ce poţi avea într-o ţară din vest şi cred că nu e corect să nedefăimăm medicii. Nu înseamnă că nu putem greşi, nu înseamnă că eu nu pot greşi.
Rep.: Nu înseamnă nici că nu există medici care o iau şi pe alte căi.
Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu – Cu siguranţă, dar nu ar trebui să generalizăm lucrurile şi să ne pierdem total încrederea în această resursă de bună calitate pe care încă o mai avem. Suntem într-un oraş în care studenţii noştri au mare succes şi în examene şi în viaţa profesională ca medici, cercetători, cadre didactice. Nu cred că e puţin lucru. Ei sunt apreciaţi dincolo de diverse reportaje defăimătoare, marea lor majorotate sunt foarte apreciaţi în ţări unde ştacheta profesională este extrem de ridicată.
Rep.: Sunteţi implicat permanent în cercetare. Spre ce vă îndreptaţi acum?
Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu – Cele două centre de cercetare ale UMF „Iuliu Haţieganu”, respectiv Centrul de Cercetare al IOCN sunt structuri puternice de cercetare care colaboreaza strâns şi majoritatea proiectelor de cercetare provin din colaborarea aceasta dintre UMF şi IOCN. Proiectul la care lucrăm acum, pentru că restul sunt pe final, este unul interdisciplinar, împreună cu colegi de la Fizică şi Chimie, de la Universitatea „Babeş-Bolyai”. Aşa cum în medicină ne-am împărţit în subspecialităţi, şi cercetarea o faci foarte dificil de unul singur. Proiectul cu care suntem acum în competiţie utilizează nanotehnologiile în încercarea de a pune în evidenţă anumite determinări secundare ale unui tip de cancer ovarian. Avem însă mai multe subiecte, dar acesta este chiar ultimul discutat recent. Ne întâlnim săptămânal acum, pentru că ne aflăm în cea de-a doua etapă de depunere a acestui proiect. Avem competitori foarte serioşi, sunt consorţii importante.
Rep.: Era cercetătorului solitar, adâncit în studiu la adăpost de ochii altora, în cotloanele laboratorului, este de acum de mult apusă?
Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu – Da, cu siguranţă, acum cercetarea serioasă nu se mai poate face decât în cadrul unor consorţii şi interdisciplinar.
Rep.: Dacă proiectul cu nanotehnologiile este în competiţie, vorbeaţi de proiecte în etape de finalizare. Care au fost temele lor?
Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu – Tocmai s-au desfăşurat ultimele etape desfăşurate cu finanţări din fonduri norvegiene, de mare ajutor. Ele au venit şi pe linie de sănătate, deci nu a fost vorba neapărat de cercetare. Au vizat dezvoltarea registrelor naţionale, screeningul, dar a fost şi o componentă de cercetare, tot pe aceste fonduri norvegiene, care a cuprins integrarea testării virale HPV în screeningul cancerului de col uterin.
Rep.: Aţi atins cam toate elementele unui parcurs de succes: practica medicală, cercetarea, cariera didactică, fotoliul ministerial. Ce vă mai doriţi în carieră?
Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu – În primul rând îmi doresc să mă trezesc în fiecare zi aşa cum o fac acum, gâsndindu-mă cu drag la ceea ce urmează să fac în ziua respectivă. Asta îmi place foarte mult. Cum spuneam, fac parte din generaţia care are şansa de a fi contemporan cu progrese fantastice în Medicină. Îmi doresc să pot trata cazuri complexe, să învăţ lucruri noi, să merg pas la pas cu progresele în medicină.