Federaţia „Solidaritatea Sanitară” se implică în mod constant pentru construirea unui CCM profesionist

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” se implică în mod constant pentru construirea unui Contract Colectiv de Muncă profesionist pentru personalul din sănătate. Între timp, Institutul Naţional de Statistică a publicat recent raportul pe 2016 privind activitatea unităţilor sanitare. Aşa cum era de aşteptat, datele sunt îngrijorătoare şi oglindesc lipsa de interes a clasei politice pentru nivelul de sănătate al populaţiei.

În 2016 au funcţionat peste 60.000 de unităţi sanitare, populaţiei revendindu-i, în medie, un medic la fiecare 345 de locuitori.  Din aceste unităţi sanitare, 49000 erau în mediul urban şi abia 11000 în mediul rural.

Ca structură, unităţile sanitare din România lui 2016 erau astfel: 570 spitale, 800 centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi de sănătate, 470 ambulatorii de specialitate şi ambulatorii  integrate  spitalelor,  o  reţea  de 6,3  mii  laboratoare  medicale  şi  laboratoare  de tehnică  dentară,  peste  40  de  mii  de  cabinete medicale şi 9,5 mii  farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice. (Sursa: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/activ_unit_sanitare16r_0.pdf)

În plus, potrivit aceleiaşi surse, cele  mai  multe  cabinete  de medicină  de  familie  au  funcţionat  în  mediul urban,  6,7  mii  cabinete  comparativ  cu  4,6  mii cabinete în mediul rural. În  mediul  rural,  unui  cabinet  de  medicină de familie i‐au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori1(aparținând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban.

- Articolul continua mai jos-

Nivelul salarial al fiecărui domeniu a determinat migrări masive de personal, fie înspre alte domenii, fie în afara graniţelor ţării. Şi totuşi, avem nevoie de oameni bine pregătiţi în unităţile sanitare, iar Contractul Colectiv de Muncă este o pârghie corectă şi eficientă în sprijinul tuturor, personal medical, sanitar sau pacienţi. Sindicatele din ramaura sanitară depun eforturi pentru alcătuirea unui contract care să fie corect şi eficient.

Dacă nu sunt într-o formă scrisă, atunci drepturile angajaţilor riscă să fie încălcate, iar  timpul de lucru este o componentă esențială a contractului individual de muncă.

Ce trebuie să conţină un Contract Colectiv de Muncă realist şi profesionist ?

Pentru medici- Procedura privind organizarea și efectuarea gărzilor în afara programului normal de lucru

Pentru asistente- Procedura pentru Implementarea Echivalării Asistentelor Medicale Absolvente de Postliceală

Pentru personalul TESA- Strategia Națională de Management a Resurselor Umane din Sănătate

Pentru manageri- Metodologia privind elaborarea planului sectorial de formare și planurilor de formare la nivelul unităților.

Un Contract Colectiv de Muncă-două probleme importante

Federația „Solidaritatea Sanitară” propune anexarea la CCM a unor proceduri ce reglementează activitatea profesională a tuturor categoriilor profesionale din sistemul sanitar pentru creșterea calității profesionale a vieții angajaților din Sănătate.

Una din problemele spinoase ale Contractului Colectiv de Muncă a personalului din sănătate este organizarea timpului de lucru şi mai ales gărzile. Federaţia „Solidaritatea Sanitară”  a înaintat o propunere, concretizată într-un document. „Procedura privind organizarea și efectuarea gărzilor în afara programului normal de lucru” , vine ca anexă la Contractul Colectiv de muncă, pentru a evita abuzurile privind durata programului normal de lucru și remunerarea incorectă a gărzilor suplimentare efectuate de medici.

O alta ar fi propunerea legislativului de transfer a contribuțiilor de la angajator la angajat, ceea ce va afecta nivelul salariilor de bază cuprinse în anexele legii. În condițiile în care va fi modificată legislația în materie de fiscalitate, atunci vom avea de-a face cu o reducere semnificativă a veniturilor nete prevăzute în anexele legii, în anumite cazuri rezultând reduceri salariale în raport cu nivelul actual al salariilor.

Să le luăm pe rând! Organizarea timpului de lucru

Programul de lucru al medicilor, aferent normei de bază, trebuie să rămână de 35 ore/săptămână, pentru gărzile care depășesc acest program fiind necesară încheierea unui CIM cu timp parțial aferent gărzilor suplimentare.

La Art. 5 al Anexei II din textul Proiectului de lege stipulează: „ Gărzile efectuate de medici în cadrul normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază în limita a 48 de ore pe săptămână, care reprezintă durata maximă legală a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare, reprezintă gărzi obligatorii”.

Formularea articolului de lege va conduce la majorarea normei de bază obligatorii. Astfel, medicii vor fi obligați să presteze gărzi peste norma legală de muncă, efectul constituindu-l obligația medicilor de a efectua, în medie, 4 gărzi pe lună în cadrul normei de bază. În forma actuală a textului proiectului de lege CIM-ul pentru gărzile suplimentare va putea fi încheiat/va opera doar după ce au fost desfășurate cele 4 gărzi/lună. Cu alte cuvinte, salariile medicilor prevăzute în grilă sunt de facto, în majoritatea cazurilor, pentru 200 de ore lucrate/lună (în medie) aferente (noii) norme de bază. Precizăm că la ora actuală timpul de lucru aferent normei de bază a medicului este de 145 ore/lună. Cu alte cuvinte, odată cu creștere salariilor medici vor risca să fie obligați la o creștere a timpului lunar de lucru cu 38%.

Varianta riscului maxim

În cazul cumulării efectelor negative (în special dispariția sporurilor și introducerea contribuțiilor angajatorilor în salariile de bază din grile) creșterea veniturilor nete riscă să fie apropiată de 0, în unele cazuri putând fi vorba chiar de o scădere a veniturilor.

Federaţia „Solidaritatea Sindicală” solicită reformularea articolului, deoarece durata normală a muncii pentru medic este de 35 de ore/săptămână. În consecință, nu este aplicabilă limita maximă de 48 ore/săptămână. Astfel, programul normal de lucru prevăzut în contractul individual de muncă prin legea de salarizare nu poate fi extins. Pentru a putea efectua gărzi suplimentare, peste norma de bază legală, medicii au trebui să încheie un contract individual de muncă cu timp parțial.

Legea salarizării unitare – un coșmar pentru asistenții medicali

Să o spunem pe şleau: în forma actuală, Legiea salarizării unitare adoptată recent afectează profund cariera și salarizarea asistenților medicali.

În primul rând, a fost modificată  radical poziția în ierarhia salarială, iar pentru asistenții medicali s-a prevăzut un salariu de bază mai mic cu 300 – 500 lei față de funcțiile similare.

Raportul dintre asistentul medical cu grad principal cu studii superioare și infirmier se diminuează acum și mai mult. Într-o unitate clinică  el devine 1,22 față de 1,90, cât este în prezent, iar în una neclinică, 1,16 față de 1,68. Din păcate, şi alte funcții au aceeaşi soartă.

Întreaga carieră profesională a a sistenţilor medicali este acum „înghesuită” în 200 lei. Conform noii Legi a salarizării unitare, în cazul asistenților medicali cu studii postliceale, diferența salarială între Debutant și Principal este de numai 150 lei în cazul unităților neclinice, în timp ce în unitățile clinice, diferența este de 200 lei. Situația este similară inclusiv în cazul compartimentelor UPU și de anatomie patologică.

Profesionalism sau plafonare?

În vârful carierei de asistent medical, adică la atingerea gradului de Asistent Principal se va ajunge la un salariu de bază mai mic decât un asistent medical debutant cu vechime în muncă mai mare, adică va fi răsplătită plafonarea la un nivel minim de profesionalism.

Pentru mai multă claritate, luăm  un asistent medical debutant cu peste 20 de ani în muncă și nu vechime în profesie. Acesta va avea un salariu mai mare decât un asistent medical principal cu 5-10 ani vechime. Cu alte cuvinte, asistentul medical la vârful carierei, care are și mai multă vechime în profesie, va câștiga mai puțin decât asistentul medical debutant.

Alt guvern, alte promisiuni

În prezent, salariul unui asistent medical cu studii superioare la gradația 0, într-o unitate clinică, este de 2760 lei. Vechiul guvern promisese dublarea acestuia, ceea ce ar fi însemnat un salariu de 5520 lei. Noua lege prevede un salariu de 4345 lei, cu 1175 lei mai mic.

Propuneri ale Federaţiei „Solidaritatea Sindicală”

• Eliminarea contribuțiilor angajatorului din salariile de bază din grile prin formularea clară în acest sens în cadrul legii, fapt ce ar conduce la scăderea salariilor din grile cu cca. 23%.
• Pentru sectorul sanitar este necesară fie introducerea excepțiilor de la limita de 30% stabilită de art. 25 din lege, așa cum este prevăzut în prezent, fie ca această limită să nu ia în considerare sporurile pentru condițiile de muncă, cheltuielile cu tariful orar pentru gărzile efectuate în baza unui contract de muncă cu timp parțial și nici indemnizația de hrană.
• Creșterea salariilor asistentelor medicale prin creșterea coeficienților aferenți acestora cu cel puțin 0,18 puncte față de nivelul actual.

Ce e cu asistentele medicale?

Asistentele medicale au prevăzut salariul de bază mai mic și cu sume situate între 300 și 500 lei față de funcțiile similare. Nivelul minim de referință pentru asistenta medicală principală cu studii superioare din unitățile neclinice trebuie să fie egal cel puțin cu cel al economistului/ consilierului juridic cu studii superioare. Spre exemplu, potrivit grilelor de salarizare asistenta medicală principală cu studii superioare din unitățile neclinice are prevăzut un salariu de 4128 lei, în timp ce economistul are prevăzut un salariu de 4561 lei. Pentru unitățile clinice se majorează salariile asistentelor medicale din unitățile neclinice cu un procent de 7,8%, iar pentru grila aferentă UPU se majorează salariile obținute în unitățile clinice cu un procent de 6,7%. Pentru anatomie patologică se majorează salariile din grila aferentă UPU cu un procent de 20%.

Alte propuneri înaintate de „Solidaritatea Sindicală”

• Menținerea plafonului minim pentru sporuri existent în legea nr. 284/2010 pentru a evita riscul ca angajatorul să nu acorde deloc sporurile pentru condiții de muncă, înlăturând-se astfel o componentă esențială a sistemului de sănătate.
• Aplicarea sporurilor pentru întreg personalul din unităţile sanitare.
• Introducerea personalului nemedical în anexa specifică sectorului Sănătate, astfel cum în prezent este reglementată în legea nr. 250/2016 și aplicarea modelului salarizării diferențiate între spitalele clinice (și cele asimilate) și cele neclinice pentru personalul nemedical. Absența personalului nemedical din grila din Sănătate îi generează acestuia o serie de pierderi salariale, cum ar fi: eliminarea sporurilor pentru condiții de muncă, salarizarea diferențiată (mai mică) pentru funcțiile de conducere și, mai ales, ritmul diferit al creșterilor salariale.
• Aplicarea salariilor de bază prevăzute pentru anul 2022 pentru întreg personalul din unitățile sanitare inclusiv personalul cu funcții de conducere, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru a evita aplicarea discriminatorie a legii.
• Drepturile de hrană trebuie să fie scutite de orice contribuții și impozitul pe venit, acestea fiind drepturi de natură socială.
• Asigurarea respectării principiului: funcțiile de conducere trebuie să aibă salariile mai mari decât cele de execuție aflate în subordine
• Procentul sporurilor pentru lucrul în zilele de repaus săptămânal și cel pentru lucru în ture trebuie să fie fix, cu acordare obligatorie.

Salarizarea personalului din sănătate-un pas înainte spre normalitate

Prin  raportarea sporurilor la salariul de bază și pentru personalul din secții/compartimente de oncologie medicală/pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică, arși se face încă un pas pe drumul normalităţii în ceea ce priveşte salarizarea personalului medical din clinici şi spitale.

Ziua de  27.06.2017 a consemnat promulgarea  legii de aprobare a O.U.G. 99/2016 prin care a fost înlăturată o discriminare la care era supus personalul din secţiile şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică şi în cele pentru arşi. Din acest moment sporurile se vor aplica  la salariul de bază actual pentru aceste categorii de  personal, aşa cum se stipulează la articolul IV al acestei legi.