Despre Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu
Gala Elitelor Medicale Transilvane a premiat oameni, medici pe care pacienţii îi au alături de patul suferinţei lor, iar femeile care i-au fost paciente Conferenţiarului Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, dar mai ales medicului Patriciu Achimaş-Cadariu i-au oferit, cu siguranţă, fiecare în parte trofeul. Nu unul în bronz, aşa cum a fost cel al Galei, ci cel al durerilor alinate, pentru că medicul şi omul le-a oferit nu numai cunoştinţele şi priceperea sa, dar şi zâmbetul. Cei ce-l cunosc ştiu că vorbele sale sunt însoţite de o privire caldă şi un zâmbet uşor şi sincer, care îi luminează faţa.
Pe fişa sa de la Institutul Oncologic „Profesor Dr. Ion Chiricuţă” scrie pe scurt: Conf. Dr. Achimaş-Cadariu Patriciu, Medic primar obstetrică – ginecologie, Medic specialist chirurgie generală, Chirurgie ginecologie oncologică, Chirurgie generală şi chirurgie oncologică. Ceea ce este în spatele acestor cuvinte e o lume a suferinţei, în care mamele, surorile, prietenele nostre îşi duc bătălia pentru viaţă.
Rep.: Pentru o carieră nu atât de îndelungată, aveţi numeroase realizări. Cât îngreunează toate acestea în munca de zi cu zi cu pacienţii?
Patriciu Achimaş – Cred că e o opţiune personală şi ele au venit ca o consecinţă a ceea ce am făcut efectiv în anii aceştia. Nu mi-am abandonat niciodată munca mea cu bolnavul, în afară de scurta perioadă de la Bucureşti şi ea reprezintă esenţa activităţii mele, în jurul ei gravitează restul lucrurilor pe care le fac zi de zi, fie că este educaţie a studenţilor, rezidenţilor şi doctoranzilor, fie că e partea de cercetare sau partea chiar de management. E doar o altă variantă de a avea grijă de ei.
Să te potriveşti pur şi simplu cu pacienţii tăi
Rep.: Cum vă spun bolnavii?
Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu – În diferite moduri. Când eram rezident îmi spuneau „Domnul doctor Patriciu”. Cred că li se părea foarte simplu şi acela era apelativul care îmi plăcea cel mai mult, eram foarte apropiaţi aşa. Altfel, e în funcţie de modul în care se informează despre mine.
Rep.: Medicina are numeroase laturi, unele văzute de public mai atractive, altele mai aride. Care a fost momentul sau elementul care v-a determinat să alegeţi această specializare?
Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu – Prima mea specialitate a fost Ginecologia şi aceasta presupune rotaţia în diverse clinici, pe diverse subiecte şi subspecialităţi, printre care şi Ginecologia oncologică. În cadrul acestei rotaţii am ajuns în Institutul Oncologic, loc pe care nu l-am mai părăsit de atunci. Sigur că ulterior a urmat şi Chirurgia Generală şi Chirurgia Oncologică, precum şi celălalte subspecialităţi care sunt legate în mod direct de activitatea clinică. A fost, cred o potrivire între modul meu de a înţelege lucrurile şi un subiect care mi se pare extrem de interesant, dar şi un anumit profil psiho-social al pacienţilor din această zonă cu care pur şi simplu m-am potrivit.
Patriciu Achimaş – Boala asta nu ascultă de comanda politicienilor
Rep.: Foarte mulţi ştiu ce înseamnă să fii bolnav sau să ai aproape de tine pe cineva care se luptă cu această boală cumplită şi cred că dacă cineva le-ar îndeplini o singură dorinţă, aceea ar fi, pentru cei mai mulţi dintre ei, să găsească leacul pentru cancer. Care ar fi răspunsul dumneavoastră, dacă Zâna bună a medicinii v-ar pune aceeaşi întrebare?
Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu – N-aş putea răspunde aşa, fiindcă înţelegând boala asta ştii că un astfel de răspuns e total eronat şi în afară de zona realităţii. Încă din 1971 Nixon voia să rezolve problema cancerului, iar Obama a fost ultimul preşedinte american care a făcut declaraţii în acest sens, dar vedeţi, boala asta nu ascultă de comanda politicienilor.
Cred că fac parte dintr-o generaţie favorizată, fiindcă sub ochii noştri se dezvoltă terapiile personalizate. Ele nu vor rezolva în totalitate această situaţie, dar cu siguranţă vor îmbunătăţi supravieţuirea şi calitatea vieţii pacienţilor noştri. Este o schimbare uriaşă de paradigmă şi cred că e grozav să poţi să fii contemporan cu ea.
Patriciu Achimaş – Teste simple salvează vieţi la nivel populaţional
Rep.: E o specialitate care vă oferă satisfacţii prin felul în care a evoluat medicina?
Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu – În mod personal, îmi oferă satisfacţie fiecare caz pe care îl rezolv şi nu neapărat în sensul vindecării bolii. Uneori poţi să faci un lucru extrem de mărunt, dar care să schimbe dramatic situaţia unui pacient, de exemplu, prin îmbunătăţirea calităţii vieţii lui, poate chiar pe termen foarte scurt. Şi vă rog să mă credeţi că e o foarte mare satisfacţie. La nivel profesional, conceptual sunt lucrurile enunţate anterior, dar altfel, satisfacţia este în fiecare pacient pe care l-am ajutat cu ceva, aşa o văd eu.
Rep.: Micile victorii au, la urma urmelor, rolul şi rostul lor.
Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu – Nu ştiu dacă le-aş numi victorii. Pur şi simplu, satisfacţii profesionale şi privirea pacientului care pacientului care îţi spune „Mulţumesc” într-un mod în care nimeni şi nimic nu poate să o facă pe lumea asta.
Rep.: Seamănă cu privirea unui copil care le mulţumeşte părinţilor?
Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu – Nu ştiu, n-aş forţa comparaţia.
Rep.: De ce? Medicul redă în felul său, dacă nu viaţa pacientului, poate un anume sens al vieţii.
Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu – Nu duc judecata atât de departe.
Rep.: Poate o vor duce femeile care au beneficiat de programul naţional de prevenţie.
Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu – Ele ar trebui să beneficieze de programul acesta zi de zi, dar şi fiicele lor şi fiicele fiicelor lor. E un program care, odată început, ar trebui pus la punct, menţinut şi îmbunătăţit, desigur, atunci când se poate. E o observaţie excelentă! Printr-un astfel de program se pot face multe, iar în ceea ce priveşte cancerul, partea de management este fantastică. Un program ce pare simplu, pentru că în spatele a ceea ce se vede e un complex. Nu e un simplu test, e o sumă de teste, e vorvb de control de calitate, de standardizare, de laboratoare de referinţă.
Sunt foarte multe lucruri, dar în aparenţă, teste simple salvează vieţi la nivel populaţional. Ce putem noi face, chirurgii este să rezolvăm caz de caz, mai mult sau mai puţin, în funcţie de stadiul bolii, de indicele de performanţă al pacientelor. Dar aceste progame populaţionale pot să facă foarte, foarte mult.
Patriciu Achimaş – Degeaba vom şti rezolva ecuaţii complexe, dacă nu ştim să ne îngrijim sănătatea
Rep.: Dacă până acum populaţia, mai ales cea din zona rurală, avea un acces redus la informaţie, dar si femeile din zona urbană, şi se prezentau de multe ori extrem de târziu, acum mediile de informare în masă şi internetul pătruns în toate zonele societăţii face mult mai uşor accesul spre informaţie. În ce stadii se adresează acum femeile la dumneavoastră?
Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu – Din păcate, vedem în continuare un număr mult, mult prea mare de cazuri avansate. Aici e vorba de informaţie, accesul la sănătate şi prezentarea atunci când apare o primă problemă, dar mai sunt bariere greu de depăşit. Sunt legate de mentalităţi, de teamă, greu de surmontat uneori.
Rep.: Poate că bătălia susţinută de educaţie şi informaţie se va da cu generaţia tânără, care sper eu că e mai deschisă.
Doctor Patriciu Achimaş-Cadariu – Dincolo de argumentele pro-contra, uneori hilare, s-a discutat foarte mult despre profilaxie. Se vorbeşte mult despre ea, nu întotdeauna documentat, dar e bine că s-a vorbit mult, că se subliniază ce înseamnă profilaxia primară şi secundară, că se ştie de testele de screening. Aşa cum spuneţi, cei tineri ştiu multe despre aceste aspecte. Aproape orice femeie sub 50 de ani, dar şi peste această vârstă, ştie despre virusul Papiloma, ceea ce ne uşurează extrem de mult discuţia.
Dar lucrurile astea se fac în şcoală, iar un proiect la care am lucrat o perioadă, acela de Educaţie pentru sănătate, chiar ar trebui implementat, nu doar la modul declarativ, aşa cum s-a făcut de către unii la momentul respectiv, doar organizând o conferinţă de presă. Realmente cred că se pot găsi în şcoală acele ore din program, fiindcă, să mă ierte profesorii de matematică, dar degeaba vom şti rezolva ecuaţii complexe, dacă nu ştim să ne îngrijim sănătatea.
Aceasta se vede extrem de acut în ţările Europei de vest, unde chiar dacă pacienţii nu sunt cu toţii specializaţi în a rezolva integrale, sunt capabili să adreseze întrebări extrem de pertinente, atunci când se află în cabinetul unui medic. Asta e foarte important. Pacienţii se ajută pe ei înşişi, observând şi încercând să înţeleagă, dar îi ajută şi pe medici în comunicare. Altfel, avem uneori timp puţin, presiunea pacienţilor este adesea puternică şi mai ales la început de carieră, este dificil să alegi cât să-i transmiţi fiecărei persoane din faţa ta, să înţelegi ce îşi doreşte să audă şi să alegi cea mai bună cale ca să-i transmiţi informaţia.
Rep.: Ce se întâmplă mai departe cu acest program? Va coborî şi la nivelul elevelor de liceu?
Patriciu Achimaş – Pe lângă programul de screening în depistarea cancerului de col uterin noi am dezvoltat şi un alt program pilot de screening al cancerului mamar. El funcţionează cu rezultate interesante, dar deocamdată nu este un program naţional.
Programul naţional de screening este destul de bine definit unui interval de vârste şi nu va coborî la nivele inferioare, pentru că nu există recomandări. Orice program trebuie să aibă în spate o fundamentare ştiinţifică, medicală, dar şi una de const-eficienţă. Tocmai de aceea este important să nu se exagereze cu el, pentru că atunci când se repetă prea des anumite teste, nu se face altceva decât să se cheltuiască bani, fără să se obţină un rezultat direct.
Obiectivul programului este identificarea bolii şi tratarea ei în stadii cât mai incipiente, pentru a o evita sau a o vindeca. Marea Britanie face sceeningul pentru depistarea cancerului de col uterin o dată la trei ani. Diverse ţări, în funcţie de calculele cost-eficieneţă îşi aleg ritmul. Ideal ar fi să rărim, după primele testări, nici pentru femei nu e o plăcere să le facă atât de des,dar nici atât de rar, încât să ne scape eventualele probleme. Acesta e un criteriu pentru un test screening, de a avea o istorie naturală suficient de lungă a bolii şi de a putea să o surprindem în stadii premergătoare cancerului.
Cam acesta ar fi viitorul programului. Recomandările sunt de a combina screeningul cu vaccinarea pe scară largă, vaccinurile sunt verificate, sunt ţări care le fac în acest mod. În plus, se doreşte înlocuirea screeningului, aşa cum îl ştim noi, pe seama examenului Babeş-Papanicolau, adică citologia exfoliativă cu testarea HPV. Putem să o folosim pentru stratificarea pacientelor.
Într-o primă instanţă lucrurile par mai scumpe, fiindcă sunt utilizate aparatură şi consumabile. Dar dacă stăm şi facem o analiză la nivelul unei populaţii mari, în final s-ar putea să obţinem un cost mai mic. Atunci când facem citologia avem nevoie de laboratoare specializate, de personal calificat, de control de calitate, laboratoare de referinţă. Uneori e dificil să ai toate acestea, mai ales dacă avem în vedere lipsa de resurse umane şi atunci trebuie să ne gândim cum investim pentru a obţine cea mai bună eficienţă. Dacă am putem constitui o reţea naţională de asemenea laboratoare, am rezolva una din problemele programului de screening, care nu funcţionează grozav tocmai din această cauză, dincolo de problemele de finanţare, care există uneori.
Sfârşitul nu-i aici
Subiectul ne priveşte pe toţi în mod direct, iar dialogul cu domnul doctor Patriciu nu se încheie aici, pentru că acesta e rostul jurnalismului medical, să construiască punţi de suflet între pacienţi actuali, foşti sau posibili şi medicii noştri.
Cancerul de col uterin ucide matematic, iar cifrele sunt îngrijorătoare. Se pare că 30 de românce din 100 000 sunt diagnosticate cu cancer de col uterin în diverse stadii. Aproape 3500 de noi cazuri apar anual, iar peste 2000 dintre ele mor, adică 18 din cele 30 de noi diagnosticate.
Nu fii una dintre ele, femeie care citeşti asta! Nu o lăsa nici pe femeia de lângă tine să fie, bărbatule care ştii că lumea ta s-ar prăbuşi odată cu ea. Şi mai ales nu o mai privi ca pe un rebut, atunci când s-a întors de la un medic oncolog cu acest diagnostic. Găseşte resurse în tine şi fii puterea ei, pentru că împreună cu medicul puteţi învinge!
Alte articole:
https://ziarmedical.ro/2017/07/19/sa-fii-om-cu-cei-din-jurul-tau-medicina-in-lumea-reala-cu-dr-patriciu-achimas-cadariu/