Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli metabolice a organizat în perioada 19-21  octombrie al 14-lea Congres la Cluj-Napoca, sub presedinţia Conferenţiarului Universitar Doctor Ioan Andrei Vereşiu.

„Nu pot să nu mă bucur de fiecare dată când aud că întâlnirea de toamnă a grupului nostru profesional figurează deja în calendarele multianuale ale multora dintre dumneavoastră, dar chiar și în ale partenerilor noștri din industria farmaceutică și chiar ale unor participanți din străinătate.

Am încercat din nou să punem ”cap la cap” un program cât mai atractiv pentru dumneavoastră și să găsim ”intersecțiile” cele mai potrivite cu asociațiile pacienților, cu ale asistentelor educatoare dar și cu ale, nou venitelor, asistente interesate de podiatrie. Aceste ”intersecții” sunt de altfel caracteristica majoră a Federației noastre” a spus printre altele Conf. Dr. Ioan Andrei Vereşiu în mesajul său.

Congresul a avut un caracter internaţional şi numeroşilor medici şi specialişti din ţară li s-au alăturat din străinătate Prof. Dr. Matthew Campbell, de la Facultatea Carnegie, Universitatea Leeds Beckett, Mare Britanie, Dr. Simona Ioana Chisăliţă de la Spitalul Universitar Linkoping, Suedia, Prof. Dr. Yki-Jarvinen Hannele, de la University of Helsinki, Finlanda, Prof. Dr. Jens. V. Jorgensen de la Spitalul Universitar din Oslo, Norvegia, Prof. Dr. Sehnaz Karadeniz de la IDF Europe Regional Chair, Prof. Dr. Nebojsa Lalic de la Facultatea de Medicină, Universitatea din Belgrad, Serbia, Prof. Dr. Dragan Micic de la Centrul Clinic al Serbiei, departamentul de Endocrinologie, Diabet și Boli Metabolice.

Nu au lipsit Prof. Dr. Zeljko Metelko de la Școala Medicală din Zagreb, Croația, Prof. Dr. Philippe Moulin de la Universitatea Claude Bernard , Facultatea Lyon Est, Franța, Dr. Monica Negrean de la Spitalul San Vinzenz, Germania, Prof. Dr. Snezana Polovina de la Centrul Clinic al Serbiei, departamentul de Endocrinologie, Diabet și Boli Metabolice, Prof. Dr. Julio Cesar Rocha de la Centrul Medical din Porto, Portugalia, Prof. Dr. Helmut Schatz de la Universitatea Clinică Bergmannsheil der Ruhr – Unversitatea Bochum, Germania, Prof. Dr. Jacob Stephan de la Universitatea din Tubingen, Germania.

Programul ştiinţific deosebit de bogat şi varietatea temelor abordate, precum şi înaltul nivel academic al speakerilor au făcut din această ediţie un succes, cu toate cele 32 de sesiuni.

Diabetul şi Sarcina, Diabetul zaharat: Dialog între medicul specialist şi medicul de familie, Provocări în aplicarea cercetării în practică, Eficacitatea şi siguranţa pancreasului artificial în practică, Educaţia medicală, cheia succesului terapeutic în diabetul zaharat tip1 la copil, Exenatida în managementul Diabetului zaharat tip 2- dincolo de controlul HbA1c, O nouă abordare a tratamentului dislipidemiilor: de la anticorpi la terapia genică, Avem opţiunea de a acţiona mai bine – redefinind limitele controlului, Diabetologul şi Ficatul Gras Non-alcoolic, Un algoritm “treat-to-success” în tratamentul DZ2 şi rolul sitagliptinei, Farmacoterapia obezităţii la persoanele cu diabet zaharat, Tradițional vs inovativ-sulfonilureea vs inhibitorul de DPP4.

De ce sulfoniluree? De ce inhibitor de DPP4? Decizii importante în terapia persoanelor cu Diabet Zaharat tip 2, Exerciţiul fizic şi diabetul tip 1: Cum să evităm hipoglicemiile? , Managementul corect al riscului cardiovascular în diabetul zaharat tip 2-dovezi clinice, Importanţa managementului ponderal în diabetul zaharat, Diabetul și hipertensiunea arterială: o alianță nefastă în afectarea organelor țintă, Actualităţi în boala renală, Medicina centrată pe pacient(ul) cu diabet, Diabetul zaharat şi sportul, Noi biomarkeri şi asocierea lor în afectarea cardiovasculară din diabetul zaharat tip 2, Siguranţa îndulcitorilor, Medicina personalizată şi multe altele.

În cadrul sesiunii Boli Cronice Netransmisibile s-au abordat  temele: Riscul cardiovascular al populaţiei adulte din România: rezultatele studiului SEPHAR III, Cardiopatia ischemică din perspectiva ghidului 2016 de prevenţie cardiovasculară, Elemente de onconutriție ale unor terapii complementare și alternative cu tratamentele oncologice şi Țíntele terapeutice și Ghidurile internaționale la pacienții cu diabet. Dincolo de controlul glicemiei.

Sesiunea Aspecte practice în abordarea diabetului zaharat a conţinut dezbaterile: Rolul protector al simptomelor psihologice şi Dislipidemia aterogenă şi Riscul cardiovascular rezidual.

Afectare vasculară în diabet a fost o altă sesiune în care s-au abordat teme de actualitate: Terapia cu celule stem la pacienţii cu arteriopatie cronică obliterantă şi picior diabetic, Diagnosticul şi tratamentul minim invaziv în boala vasculară periferică la pacienţii cu diabet zaharat şi Particularităţile tratamentului specific al accidentului vascular cerebral la pacienţii diabetici.

Insuline bazale diferite, rată de mortalitate cardiovasculară diferită a atins subiectul  Insulinoterapiei și Siguranței Cardiovasculare.

Programul Naţional de Diabet este un subiect arzător şi în cadrul congresului au fost prezentate mai multe puncte de vedere, atât al CNSAS, al Cancelariei Primului Ministru, dar şi al diabetologului practician.

Cu această ocazie s-a desfăşurat Adunarea generală FRDNBM, a fost prezentat raportul anual al federaţiei şi asociaţiile membre.

Nu ne-am propus o listă exhaustivă a temelor dezbătute, dar am încercat să vă răspundem la o întrebare firească şi anume de  ce este nevoie de o asemenea manifestare şi care sunt beneficiile finale pentru bolnavul de diabet. Pentru aceasta am stat de vorbă cu secrtetarul congresului, Dr. Anca Cerghizan de la Centrul de Diabet al Spitalului Clinic Judeţean Cluj-Napoca.

20160909_082820

Rep.: Spuneţi-ne, care sunt obiectivele acestul congres, de ce se organizează, de ce este necesar un congres de diabet?

Dr. Anca Cerghizan: Congresul unei federaţii este un pic mai diferit decât al unei societăţi profesionale obişnuite, pentru că federaţia este compusă din asociaţii profesionale, societăţi de medici din diverse specialităţi care au legătură cu diabetul, plus asociaţiile de persoane cu diabet şi atunci, sub umbrela congresului federaţiei este un congres medical, adresat medicilor de diverse specialităţi, este un congres al educatorilor în diabet care merge în paralel şi este a treia parte de congres al asociaţiilor persoanelor cu diabet, cu sesiuni comune.

Deci, vocaţiile comune generează întâlniri cu persoane cu diabet, educatori în diabet, care sunt asistenţii şi medici. Se discută problemele comune şi fiecare, pe bucata lui în simpozionul lui, discută la nivel de pacient ce se întâmplă şi e e nou, la nivel de asistenţi de educaţie, ce se întâmplă şi ce e nou şi la nivel de medici la fel. Asta este diferit la congresul federaţiei, şi nu suntem singura federaţie din România, dar federaţiile cam aşa sunt gândite, ca o uniune a tuturor celor implicaţi în îngrijirea persoanei cu afecţiunea respectivă.

RECOMANDĂRI ZM:  Echipamente medicale pentru Spitalul Clinic Județean Cluj, donate de Clubul Rotary 'Cetățuie'

Din punct de vedere medical dacă mă întrebaţi, discutăm, în principiu, lucrurile noi care au apărut de la ultima ediţie şi problemele care apar la nivel individual în fiecare judeţ, pentru că, chiar dacă trăim în aceeaşi ţară, problemele par diferite. Încercăm să plecăm de aici cu propuneri care să ducă la o îmbunătăţire a îngrijirii. Cam asta este ideea. Avem şi 14 invitaţi străini printre care şi preşedinta Federaţiei Internaţionale de Diabet – regiunea Europa, Prof. Dr. Sehnaz Karadeniz.  Fiecare lider de opinie, pentru că toţi sunt, pe un anumit segment din îngrijirea persoanelor cu diabet, cu experienţă şi expertiză avansată, vorbesc din punctul acela de vedere. Adică, este o oportunitate pentru toţi cei care participă de a discuta împreună nişte probleme cu care ne batem fiecare la locul lui de muncă, fiecare în spatele biroului lui, chiar dacă suntem în aceeaşi zonă, şi de aceea sunt importante.

Rep.: De câţi pacienţi se ocupă federaţia la nivelul ţării?

Dr. Anca Cerghizan: Este vorba, conform datelor din evidenţa CNAS, de 700.000 de persoane cu diabet zaharat tratate medicamentos, însă la nivelul ţării există, se pare, 2 milioane de persoane, conform studiului PREDATORR, al Societăţii Române de Diabet.

Avem pe de o parte datele Casei Naţionale, care rezultă din numărul persoanelor cărora li se prescrie medicaţie pentru diabet, şi care reprezintă cam 90% , pentru că sunt persoane cu diabet, care în prima etapă a evoluţiei bolii nu au nevoie de medicaţie şi de  aceea nu figurează în sistemele Casei de Asigurări. Aceasta este o cifră, şi cealaltă  vine dintr-un studiu epidemiologic făcut în România de Societatea Română de Diabet, care îi ia în considerare şi pe cei care nu iau tratament, pentru că aceeia vor ajunge într-o perioadă scurtă să aibă nevoie şi de tratament şi să intre numeric într-o importanţă financiară, pentru că de fapt acolo ajungem.

Din păcate nu avem în România în momentul de faţă un registru naţional de diabet, după regula simplă că orice persoană înregistrată cu această boală la nivelul medicului să figureze naţional unic, ca să avem o cifră. Deci asta ne lipseşte în momentul de faţă şi de 10 ani sunt încercări diverse de a găsi modalitatea prin care să se creeze acest registru. De aceea vă spun că o să vă trimit datele, ca să nu spun cifre greşite. O să aveţi două cifre, cea oficială a Casei de Asigurări şi cifra care rezultă din studiul făcut de Sociatatea Română de Diabet.

Rep.:  V-aţi propus la nivelul federaţiei şi a acestui congres cumva, să interveniţi în şcoli? Există un dialog?

Dr. Anca Cerghizan: Da, în Cluj, plecând de la Federaţia Română de Diabet, a existat un proiect amplu de intrare în şcoli. La momentul respectiv, proiectul a fost făcut în colaborare cu preşedintele  de la momentul respectiv, cu domnul profesor Hâncu şi cu Adrian Hădean. Ei au fost cei care împreună au creat echipe ce s-au plimbat prin şcoli în Cluj. Există şi la nivelul altor judeţe, dar din păcate nu s-a reuşit o acţiune generală. Oricum, din Federaţia Naţională de Diabet face parte şi Asociaţia Română de Studiu al Obezităţii, în care, în principiu, suntem tot noi diabetologii, dar şi medicii care au de lucru în urma obezităţii.

Pentru că ziceam de obezitate recunoscută drept cauză, printre cele 12 cauze enumerate în ghidul ăsta din 2016, figurează toate problemele cardiovasculare, deci infarctele, accidentele vasculare, sunt considerate, în cea mai mare parte a lor, la persoanele cu exces ponderal, o cauză a obezităţii, şi intervenind pe obezitate am putea preveni numărul de cazuri noi de afecţiuni. Asta auziţi şi dvs, şi suntem pe primele locuri în Europa la mortalitatea vasculară. Tot de aici vine.

Rep. : Care este interesul rezidenţilor, al tinerilor absolvenţi de medicină pentru specialitatea diabet, nutriţie şi boli metabolice?

Dr. Anca Cerghizan: Eu cred că este un interes deosebit, ca dovadă numărul mare de rezidenţi pe care îi avem. Numărul lor a crescut în ultimii ani şi încep să se umple zone care erau cu puţini medici specialişti. Şi în momentul de faţă sunt judeţe în România cu un singur diabetolog în tot judeţul, care trebuie să acopere în jur de 20000 de persoane. Au început în ultimii ani cu rezidenţii, care vă spuneam, au fost în număr tot mai mare în ultimii 5-6 ani, să se acopere şi judeţele acestea, ca să existe o îngrijire mai corectă.

Nu poţi să faci medicină când ai de scris 100 de reţete pe zi. Nu poţi să consulţi 100 de oameni pe zi, este imposibil. Dar trebuie să o facem, nu putem lăsa pe nimeni fără medicaţie, şi atunci singura adaptare e că renunţi la timpul şi calitatea actului medical ca să poţi să dai totuşi o reţetă. Dar lucrul acesta s-a schimbat foarte mult şi credem că în curând o să dispară problema asta.

În încheierea congresului a fost prezentată Carta Alba a Diabetului, dar incidenţa crescută a acestei afecţiuni şi implicaţiile ei asupra populaţiei ne fac să revenim în curând cu subiecte legate de diabet.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here