Cum amăreala medicamentelor este adesea ascunsă dedesubtul unei glazuri dulci, vorbim despre bolile cardiovasculare şi mai ales, despre prevenţia lor cu medicul Alexandra Lazăr , de la clinica MEDIPRAX CENTRUM.
Poate că niciun alt organ din corpul omenesc nu este atât de des pomenit precum inima, sediu al trăirilor şi emoţiilor, supusă palpitaţiilor de amor, dar şi tristeţilor adânci. Dacă în primii ani de viaţă aflăm cu uimire că avem aşa ceva, mai târziu ne ocupăm de ea ca de un prieten drag, suntem atenţi la fiecare zbatere, îi măsurăm parametrii, dăm vina pe ea pentru deciziile greşite şi chiar o ignorăm. Mai târziu o sufocăm cu neglijenţa şi comoditatea, până într-o zi, când speriaţi, apelăm la medicul cardiolog.
Chiar dacă în minte ne mai răsună vorbele cântecului „La inimă este-un leac, / Cetera şi omul drag”, soluţia salvatoare nu este, totuşi, refrenul „Hai, hai, inimă, hai,/ La multe rele mă dai”, ci chiar vizita la cabinetul medical.
Prevenţia bolilor cardiovasculare – Ce sunt bolile cardiovasculare ?
Bolile cardiovasculare sunt un grup de boli ale inimii si vaselor de sange (cele care irigă inima, creierul şi respectiv membrele superioare şi inferioare).
Dintre aceste boli, infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral au cea mai mare mortalitate, fiind cauzate de un blocaj al arterelor ce irigă inima şi respectiv creierul. Cea mai frecventă cauză a acestui blocaj este constituirea de depozite grase de pe pereţii interni ai vaselor de sânge în cadrul procesului de ateroscleroză.
Vă întrebaţi, pe bună dreptate dacă suntem cu toţii expuşi în mod egal riscului bolilor cardiovasculare datorate ateroslerozei. Ei bine, nu , unele persoane au un risc mai mare, în funcţie de factorii de risc pe care îi acumulează.
Aprecierea riscului cardiovascular este bine a fi făcută sistematic, conform unor diagrame, începand cu vârsta de 40 de ani la bărbaţi şi respectiv 50 de ani la femei. Acest screening se realizează mai devreme la pacienţii proveniţi din familii cu boală cardiovasculară manifestată precoce (la aceştia fiind adăugat riscul datorat predispoziţiei genetice) precum şi la pacienţii cu meserii care pun în pericol viaţa altor oameni – şoferi de autobuze, piloţi etc.
Prevenţia bolilor cardiovasculare – factorii de risc
SCORE este algoritmul după care se calculează riscul de evenimente fatale prin boala cardiovasculară în urmatorii 10 ani, la populaţia europeaăa,ţinând cont de vârstă, sex, tensiunea arterială, nivelul colesterolului seric şi fumat.
Cauza exactă a aterosclerozei nu se cunoaşte, astfel încât ea nu poate fi vindecată. Vestea bună este că procesul de ateroscleroză poate fi încetinit, iar consecinţele acesteia pot fi diminuate. Majoritatea bolilor cardiovasculare şi implicit a deceselor provocate de acestea ar putea fi prevenite. Cum? Prin cunoaşterea factorilor de risc pentru boala cardiovasculară şi corectarea acestora.
Factorii majori de risc sunt: fumatul, tensiunea arterială crescută, diabetul zaharat, dislipidemia, obezitatea şi stresul. De cele mai multe ori aceştia derivă din comportamente nesănătoase, cum sunt dieta dezechilibrată, inactivitatea fizică şi consumul exagerat de alcool, comportamente a căror corectare poate determina scăderea semnificativă a riscului cardiovascular.
Nivelul colesterolului seric şi a unora dintre celălalte fracţiuni de grăsimi serice (care, atunci când sunt crescute peste limită, definesc dislipidemia) creşte riscul de infarct şi de accident vascular cerebral. Reducerea fracţiunii denumită LDL-C este corelată cu reducerea evenimentelor cardiovasculare.
Cam o cincime din nivelul colesterolului seric poate fi influenţat prin aportul alimentar; restul depinde de bagajul nostru genetic, adică îl moştenim.
Intensitatea măsurilor pe care trebuie să le luăm este dictată de nivelul de risc : dieta săracă în grăsimi (mai ales animale) este obligatorie şi, în anumite cazuri, la cei cu risc cardiovascular înalt şi foarte înalt , se impune şi tratamentul medicamentos.
Prevenţia bolilor cardiovasculare – Tensiunea arterială crescută
Hipertensiunea în general este asimptomatică, dar este unul dintre factorii de risc major pentru infarct şi accident vascular cerebral. Conform unei statistici din 2010, 9,4 milioane de decese au fost atribuite hipertensiunii arteriale.
Optim este să avem tensiunea arterială mai mică decât 120mm Hg sistolică şi mai mică decât 80 mm Hg diastolică. Diagnosticul de hipertensiune se pune când, la măsurători repetate, în condiţii de odihnă, (nu in timpul efortului sau al unui stress psihologic) găsim repetat valori ale tensiunii sistolice peste 140 mm Hg şi respectiv ale tensiunii diastolice peste 90 mm Hg.
Prezenţa tensiunii arteriale crescute implică schimbarea stilului de viaţă. Aceasta înseamnă o dietă sănătoasă ce conţine mai puţină sare, cu multe fructe şi legume şi al cărei conţinut caloric este astfel calculat, încât să avem greutatea ideală, sport regulat aerob (jogging, alergare, ciclism, plimbare în ritm susţinut).
Măsurile igieno-dietetice sunt capabile, în unele cazuri de hipertensiune, să reducă la normal valorile acesteia, fiind astfel suficiente pentru o tensiune arterială normală. În unele cazuri se impune însă tratamentul cu medicamente, acesta fiind necesar a fi urmat toată viaţa.
Prevenţia bolilor cardiovasculare – Nivelul glicemiei crescut
Defineşte diabetul zaharat şi aduce un risc cardiovascular dublu faţă de pacienţii nediabetici. Diabetul afectează atât vasele mici, cât şi pe cele mari. Atunci când este descoperit în faza de complicaţii, plasează pacientul respectiv în categoria de risc foarte înalt, chiar dacă pacientul nu mai prezintă niciun alt fel de factor de risc. De aici derivă importanţa menţinerii glicemiei în limite normale şi aceasta se realizează din nou printr-un regim de viaţă sănătos, constând dintr-o dietă echilibrată, cu puţine dulciuri, menţinerea unei greutăţi corporale normale, supraponderea şi obezitatea (tot mai frecvente în zilele noastre) fiind corelate cu creşterea incidenţei diabetului zaharat în rândul populaţiei.
Tratamentul hipertensiunii arteriale la un diabetic este absolut obligatoriu , valorile ţintă fiind mai mici decât la un pacient nediabetic. De asemenea, tratamentul dislipidemiei se face mai agresiv decât la nediabetici.
Prevenţia bolilor cardiovasculare – Abandonarea fumatului şi practicarea regulată a efortului fizic sunt implicite
Efortul fizic regulat este una dintre principalele măsuri de prevenţie cardiovasculară, deoarece influenţează greutatea corporală, nivelul grăsimilor din
sânge, glicemia, sănătatea mintală şi starea de bine. Astfel, 30 de minute/zi de efort fizic aerob intens sau 60 de minute/zi de efort fizic moderat sunt benefice pentru sănătatea inimii.
Dieta sănătoasă şi echilibrată este vitală pentru menţinerea sănătăţii inimii şi a sistemului circulator. Împreună cu exerciţiile fizice, ea controlează greutatea corporală şi glicemia, reglează nivelul grăsimilor din sânge. Dieta trebuie spă includă multe vegetale, fructe, cereale integrale, peşte şi carne slabă (pui, peşte, curcan, iepure) acizi graşi polinesaturaţi. Zahărul, sarea şi grăsimile animale (smântană, untură, frişcă, slănină, unt) trebuie să fie în cantităţi reduse. De asemenea, alcoolul se recomandă a fi consumat cu moderaţie (10-20g/zi la femei, 20-30 g/zi la barbaţi). Aceste caracteristici aparţin, în mare parte, dietei mediteraneene care, s-a demonstrat, reduce atât mortalitatea de cauză cardiacă, cât şi pe cea de alte cauze.
Fumatul în orice formă- ţigarete, tabac masticabil, pipă, este dăunator sănătăţii. Un fumator de o viaţă va pierde, în medie, 10 ani din viaţă şi va avea un risc cardiovascular de 2-3 ori mai mare decât un nefumător. Fumatul pasiv este, de asemenea, periculos. Riscul de infarct sau de accident vascular cerebral începe să scadă imediat dupa lăsatul de fumat şi, după doi ani, se înjumătăţeşte. Abandonarea fumatului este cea mai cost-eficientă măsură de prevenire a bolilor cardiovasculare
Bolile cardiovasculare costă! Prevenţia bolilor cardiovasculare e mai ieftină
În România, educaţia populaţiei în ceea ce priveşte sănătatea inimii este deficitară. Aceasta se reflectă în numărul mare de pacienţi cu boli cardiovasculare si într-o rată crescută a mortalităţii cardiovasculare. Paradoxal, aceasta împovarează material societatea românească, costul tratamentelor acestor boli fiind foarte mare. Costurile implicate de prevenţia bolilor cardiovasculare sunt însă mult mai mici.
Sfaturi privind prevenţia bolilor cardiovasculare
Ce mesaje cheie trebuie să retţnem fiecare dintre noi? Putem lua nişte măsuri simple, care sa ne reducă riscul de a face infarct sau accident vascular cerebral:
- să mâncăm sănătos; să reducem sarea din alimentaţie la mai puţin de o linguriţă pe zi; să reducem carnea roşie , adică, la noi, la români, cea de porc; să mâncăm cel puţin cinci porţii de legume sau fructe, o porţie însemnnâd circa 100 g;
- să facem sport moderat sau viguros cel puţin 30 de minute pe zi sau, iar cei ce nu pot face asta din cauza unei boli, să se plimbe 10000 paşi pe zi (există acum pedometre la îndemâna oricui, care măsoară numărul de paşi pe care îi facem zilnic);
- să abandonăm fumatul, în cazul în care avem acest obicei;
- să ne controlăm periodic tensiunea arterială (chiar şi singuri, cu tensiometre pe care să le deţinem acasă). Dacă în ciuda unei vieţi sănătoase, constând în cele enumerate mai sus, avem o tensiune sistolică mai mare de 140 mm Hg sau pe cea diastolică mai mare de 90 mm Hg, trebuie să ne adresăm medicului. În funcţie de riscul cardiovascular pe care îl avem va decide oportunitatea unui tratament medicamentos;
- să ne verificăm nivelul glicemiei şi al grăsimilor din sânge.
Bolile cardiovasculare în cifre
- Peste 17 milioane de oameni mor anual de o boală cardiovasculară.
Bolile cardiovasculare constituie principala cauză de mortalitate în lume, reprezentand 1/3 din totalul deceselor.
- 75% dintre decese survin în ţările cu venituri mici şi respectiv medii.
- România se situează printre ţările europene cu risc cardiovascular crescut, mortalitatea de cauză cardiovasculară reprezentând 60% (adică dublul faţă de media raportată în lume) din totalul deceselor.
Citeste si: Premieră în domeniul chirurgiei cardiovasculare la Spitalul Universitar de Urgență București