Dr. Codruţa Lencu, sfaturi cu privire la ce putem face pentru ca vârsta din cartea de identitate să rămână doar un număr şi nu un defect

Apar mereu poveşti de succes şi reţete magice ale unor femei ajunse la a doua şi a treia tinereţe, care fac şi acum deliciul copertelor, al peliculeleor cinematografice, a scenei sau a micului ecran. Au ajuns şi ele la o vârstă, dar pe care nu o duc urât, ca pe o povară şi asta m-a făcut să caut dincolo de caracteristicile personale ale fiecăreia. Şi unde puteam căuta mai bine, decât la o femeie, mai mult decât atât medic şi care poate da multe răspunsuri în ceea ce priveşte sănătatea şi frumuseţea trupului şi a minţii după ce prima tinereţe păleşte. Încercând să aflu şi secretele personale ale doctoriţei Codruţa Lencu, endocrinolog şi cadru universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, am primit câteva sfaturi cu privire la ce putem face pentru ca vârsta din cartea de identitate să rămână doar un număr şi nu un defect.

Ce face diferenţa între femeile din viaţa publică şi cele de lângă noi, care au diverse probleme de sănătate odată cu înaintarea în vârstă? Există o reţetă secretă sau sunt mici trucuri la îndemâna noastră?

Dr. Codruţa Lencu – Sunt foarte multe discuţii legate de această etapă, care prin creşterea duratei medii de viaţă, reprezintă cam o treime din existenţa femeii. Este vorba de menopauză. Ea nu este o boală, aşa cum o consideră foarte multe, este o etapă, de fapt, una fiziologică în viaţa femeii în care, într-adevăr, se produc o serie de modificări, modificări endocrinologice, modoficări somatice, metabolice şi nu în ultimul rând psihologice.

Dintre tulburările care, de fapt, au impact asupra calităţii vieţii acestor femei aş aminte, pe de o parte cele care apar imediat, incipient şi care constituie sindromul menopauzar, pe de altă parte sunt cele care apar mai târziu şi care sunt secundare deprivării estrogenice în acestă etapă de viaţă. Acestea din urmă sunt reprezentate de tulburările metabolice, care au impact asupra calităţii vieţii, inclusiv asupra tulburărilor psihologice ale femeii: patologia cardiovasculară, patologie osoasă şi nu în ultimul rând cea neuropsihică.

- Articolul continua mai jos-

Dr. Codruţa Lencu – La ora actuală este foarte modern planul de viaţă sănătoasă, acel healthy life plan,  care pe lângă dietă şi activitate fizică implică şi o viaţă socială şi familială activă.

O altă problemă pe care o ridică această etapă de viaţă o reprezintă sindromul metabolic, el fiind constelaţia mai multor entităţi: obezitate, hipertensiune, tulburări ale metabolismului lipidelor, al glucidelor, cu toate au un puternic impact asupra vieţii femeii.

Ceee ce se impune ca variantă terapeutică, ce ameliorează aceste incoveniente o reprezintă terapia hormonală substitutivă, terapia cu estrogeni. Din păcate, însă, numeroase cercetări efectuate în ultimii ani au demonstrat riscul crescut al acestor variante terapeutice, riscul crescut pentru cancere de sân, genitale, accidentele tromboembolice. Ca urmare a acestei situaţii se impune alegerea unei variante alternative de tratament cu impact asupra inconvenientelor ce apar la femei în această etapă de viaţă.

Este unanim recunoscut şi acceptat că pentru menţinerea unei vieţi normale este necesară schimbarea stilului de viaţă care include evitarea sedentarismului, o viaţă activă, pierderea în greutate, în situaţia în care este necesar şi o dietă.

Menopauza nu face mai dificilă pierderea greutăţii, nu slăbim mai greu şi ce ne opreşte?

Dr. Codruţa Lencu – Într-adevăr, deprivarea estrogenică are repercusiuni asupra metabolismelor şi s-a demonstrat  chiar riscul crescut de acumulare în greutate. Reducerea progresivă a hormonilor estrogeni, încă din perioada de tranziţie spre menopauză, în preajma vârstei de 40 de ani, determină modificări semnificative ale spectrului parametrilor lipidici, care au bineînţelos rol aterogen. Aceste tulburări pe linie metabolică determină în plus o acumulare a ţesutului adipos în regiunea centrală, şi aici mă refer la regiunea abdominală, la obezitatea viscerală abdominală, care este foarte periculoasă, întrucât reflectă riscul pentru patologia cardiovasculară şi care se face pe seama celulelor adipoase, a creşterii numărului şi a dimensiunii acestora. Este considerat ca factor de risc pentru obezitatea viscerală un perimetru abdominal măsurat începând cu 88 de centimetri. În plus,  în creşterea indicelui de masă corporală pe seama grăsimii subcutanate, este considerat un factor patologic atunci când acesta este peste 25kg/metru pătrat, valoarea normală fiind între 18,5 până la 24,9.

Care sunt soluţiile în acest caz?

Dr. Codruţa Lencu – Cum am spus, schimbarea stilului de viaţă prin activitate fizică asociată cu diata este soluţia optimă. O dietă simplă, într-adevăr a demonstrat ameliorarea parametrilor lipidici, pierdere discretă în greutate, în timp ce cu o dietă asociată cu o activitate fizică moderată se obţin rezultate mult mai importante şi pierderea în greutate este mai semnificativă.

Au circulat tot felul de diete, cum o alegem pe cea corectă şi care ni se potriveşte?

Dr. Codruţa Lencu – Dieta este asociată sindromului metabolic şi tipului de obezitate. Ca direcţii calitative ale dietei, conform recomandărilor ultimelor ghiduri, sunt alimentele bogate în fibre, în antioxidanţi, în grăsimi polinesaturate. Frecvent este recomandată dieta mediteraneană, foarte mediatizată la ora actuală. În plus, se recomandă reducerea hidraţilor de carbon, a grăsimilor saturate, a sucurilor bogate în fructoză, iar ca aport caloric se recomandă unul variabil între 600-100-1200 kcalorii pe zi. Bineînţeles, acest aport caloric este dependent de tipul persoanei, dacă este mai activă sau dacă este sedentară, dar şi în funcţie de alte afecţiuni conexe.

- Articolul continua mai jos-

Aşadar, când apar primele semne ale menopauzei avem motive de panică? Am auzit multe femei depresive din această cauză. Au un motiv întemeiat?

Dr. Codruţa Lencu – Chiar foarte multe ajung la depresie din această cauză şi manifestările din sfera afectocognitivă sunt foarte mult influenţate de antecedentele persoanei respective. Apariţia acestor fenomene depinde în mare măsură de factori predispozanţi, de exemplu o labilitate emoţională accentuată este determinată, poate de nerealizarea unor obiective în viaţă, de pierderea tinereţii, a atractivităţii, teama de îmbătrânire şi ca atare, pacientele prezintă o serie de tulburări neuropsihice, ca irascibilitea, tulburări de somn, acestea fiind prezente la aproape jumătate dintre ele. În plus, deprivarea estrogenică în perioada de premenopauză determină şi modificări în sfera sexualităţii, cauzate, în mare parte, de atrofia mucoasei genito-urinare, care au repersusiuni în viaţa familială şi în cea personală.

Simptomele  apar chiar din perioada de premenopauză, cea care precede menopauza, adică acel moment al ultimei menstre,  ca urmare a deprivării de către estrogeni, prin întrerupere activităţii foliculare ovariene. Aceste simptome sunt manifestări vasomotorii, care pentru femeia activă sunt foarte neplăcute, dar care se pot combate tot prin schimbarea stilului de viaţă, inclusiv prin activitate fizică.

Este vorba de celebrele bufeuri de căldură. S-a demonstrat că prin activitate fizică se acţionează şi asupra sistemului nervos central, asupra centrilor vasomotori, astfel că se pot combate aceste manifestări extrem de neplăcute. Sportul determină creşterea endorfinelor, ca atare ameliorează menifestările afective şi starea de depresie.

Ce le deranjează mai mult pe pacientele ajunse la menopauză?

Codruţa Lencu – În primul rând, pacientele nu se mai simt atractive şi se simt adeseori inutile, deşi această etapă de viaţă are farmecul ei. La ora actuală este foarte modern planul de viaţă sănătoasă, acel healthy life plan,  care pe lângă dietă şi activitate fizică implică şi o viaţă socială şi familială activă. Cred că un rol deosebit îl are anturajul şi familia femeii, care trebuie să-i arate că este utilă în continuare şi că a rămas la fel de atractivă, pentru că, în fond, fiecare vârstă este cu frumuseţea ei.

Vorbeai de dietă. Ce mănâncă doctoriţa Codruţa Lencu?

Codruţa Lencu – Eu nu sunt un exemplu de recomandat.

-Articolul continua mai jos-

De ce, mănânci ciocolată?

Codruţa Lencu – Ei, mai mănânc şi ciocolată câteodată, mănânc şi produse de patiserie uneori, dar merg şi la sală, fac sport, dar în general, mănânc multe fructe şi salate. Nu sunt vegetariană, îmi plac mult lactatele, nu mănânc frecvent carne, dar nu sunt chiar un exemplu de urmat întru totul. Totuşi, merg la sport de trei ori pe săptămână şi recunosc că-mi place foarte mult şi mă deconectează.

Cum combatem pofta de ronţăit, pentru că şi asta e o problemă?

Codruţa Lencu – Asta doar cu educaţie şi autocontrol.

Vorbeai de sport, de mişcare. Ce fel de mişcare se potriveşte femeii peste 40 de ani, cum alegi tipul de sport?

Dr. Codruţa Lencu – Întotdeauna alegerea unei variante de exerciţiu fizic trebuie pusă împreună cu un medic curant şi după excluderea unor patologii cardiace sau osteoarticulare, dar ele trebuie urmărite de personal specializat. Conform Asociaţiei Americane de Cardiologie şi Asociaţiei Americane de Medicină Sportivă, se recomandă femeilor mature 4 tipuri de exerciţii, dar care se pot face la orice vârstă.

Ar fi cele de tip aerobic, care au efecte benefice asupra aparatului vascular, respirator, sistemului muscular. Ele includ plimbări, înot, tenis, dans, ciclism, apoi cele de tonifiere, care antrenează mai ales musculatura abdominală, a membrelor inferioare, controlează greutaea corporală şi identitaea mineral-osoasă, adică  sunt benefice în osteoporoză, protejează articulaţiile şi tendoanele. Acest tip de exerciţii se recomandă de două ori pe săptămână, nu două zile consecutiv şi la fel, se recomandă ca fiecare exerciţiu să se repete de până la 15 ori.

Dr. Codruţa Lencu – Sunt foarte bune exerciţiile de tip streching, de întindere musculară. Se execută o poziţie şi se menţine acea poziţie câteva secunde.

Ele se pot executa zilnic, fiecare exerciţiu să dureze câte 20 de secunde. Ele ameliorează postura şi cresc flexibilitatea articulară şi sunt eficiente atunci când sunt asociate cu exerciţiile de tip aerobic sau cu cele de tonifiere. Exerciţiile de tip streching se recomandă a fi efectuate înainte şi chiar după exerciţiile de tip aerobic şi tonifiere.

Mai există un tip de exerciţii, sunt cele pentru flexibilitate, de tip Yoga, Tai chi, Pilates şi care favorizează stabilitatea, echilibrul, coordonarea, reduc riscul de cădere, destul de frecvent la femeile mature, chiar trecute de postmenopauză. În plus, aceste exerciţii ameliorează funcţia cardiovasculară, cresc flexibilitatea articulară şi inclusiv percepţia sistemului nervos la durere.

Toate împreună reuşesc să ne facă viaţa mai frumoasă. Deci, viaţa nu se termină odată cu menopauza?

Codruţa Lencu – Nici într-un caz, este o perioadă care are farmecul ei şi în general, acest tip de viaţă sănătoasă se recomandă a fi începută încă din tinereţe.

Hirsutismul – problema medicala, psihologica si estetica

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari