Până în 2030, depresia va fi cea mai frecventă boală cronică

Este o boală ascunsă, uneori,  ignorată şi cu siguranţă  temută. Depresia este dificil de diagnosticat, deoarece  la cea mai mare parte a pacienţilor, ei  sunt primii care au respins starea lor, negând-o.

De multe ori trec cateva luni bune de la debutul simptomelor și decizia de a solicita asistență medicală. Conform Organizației Mondiale a Sănătății ( OMS ), până în 2020 depresia va constitui principala cauză de dizabilitate şi până în  2030 va fi cea mai frecventă boală cronică şi principala cauză a mortalităţii. Această situaţie este una care ar trebui să fie tratată ca urgență, lucru care a determinat Observatorul Național Al Sănătăţii Femeilor (ONDA) din peninsulă  să efectueze un studiu asupra acestei boli, alături de rezultatele unei cercetări ale patologiei în cauză şi să le prezinte Camerei Deputaţilor.

Felul în care criza economică duce la agravarea stărilor depresive şi la creşterea numărului de persoane care sunt afectate nu mai e un secret pentru nimeni.  Din datele cercetării reiese că sunt aproape 4,5 milioane de persoane depresive în Italia, iar proporţia dintre femei şi bărbaţi este îngrijorătoare, numărul lor fiind dublu, faţă de cel al bărbaţilor.

Rezultatul cercetării lor nu diferă de media mondială, căci indiferent de țară, cultură sau standard socio-economic, numărul femeilor care suferă de depresie este de 2 până la 3 ori mai mare decât cel al bărbaților. Conform OMS, una până la două  mame din 10 fac depresie după naștere, afectând atât capacitatea mamei de a avea grijă de copil, cât și creșterea și dezvoltarea ulterioară a copilului.

- Articolul continua mai jos-

Cum s-a ajuns aici? Un răspuns ar fi multiplicarea elementelor de care se ocupă acum femeile, acel multi-tasking care nu face altceva decât să crească, de fapt, volumul lor de muncă, responsabilităţile asociate rolurilor profesionale tot mai solicitante şi creşterea presiunii pentru dobândirea de noi aptitudini profesionale. Toate acestea cresc stresul psihic şi emoţional, provocând puternice dezechilibre, fapt recunoscut de 57% dintre femeile participante la studiul efectuat de ONDA.

Simptomele sunt gândurile negre, singurătatea căutată, tristeţea. Nimic nou, nimic neobişnuit şi cu atât mai periculos. Cu toate acestea 1 din trei intervievaţi în cadrul studiului prezenta tulburări cognitive şi dificultăţi în luarea unei decizii, menţinerea concentrării asupra unei activităţi, toate acestea cu un puternic impact asupra calităţii vieţii subiecţilor.

Vârsta medie de debut a depresiei este în jurul a 40 de ani, dar 50% dintre persoanele afectate au avut primele simptome între 20 și 50 de ani.

Tot în Italia, un sigur pacient din trei diagnosticaţi are parte de tratament adecvat, a cărui costuri au fost estimate între 1451 şi 11482 euro în al doilea an de depresie severă. Costurile indirecte ale unui bolnav de depresie sunt între 1963 şi 27364 euro. Echilibrul între aceste sume este greu de stabilit şi se referă la costurile spitalizării şi a tratamentelor în cazul spitalizării tardive a pacienţilor netrataţi.

Conform aceluiaşi studiu, depresia este pe locul doi, după cancer, în ceea ce priveşte impactul emoţional, cu alte cuvinte, frica de îmbolnăvire. De ce ne temem noi românii? Cine mai ştie. Unul din patru români are de-a face direct sau indirect cu cancerul.

Conform Centrului pentru Inovație în Medicină (InoMed) și IMAS (Institutul de Marketing și Sondaj), 5,2%  dintre români afirmă că au fost diagnosticați cu o formă de cancer. Asta înseamnă  că este vorba de aproximativ 840.000 de persoane.

- Articolul continua mai jos-

21,1% au sau au avut un membru de familie (soțul, soția, fiul, fiica, mama, tata) diagnosticat cu cancer la un moment dat, iar acesta duce la un număr de 3,34 milioane de români. Dacă discutăm de percepția asupra bolii, 45% dintre subiecţi consideră că diagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces.

Deşi unul din zece români este afectat de depresie, iar potrivit psihiatrului Sorin Ene, o depresie poartă în sine undeva sămânța suicidului,  această boală a autodistrugerii nu este o prioritate pentru stat.

Nici nu ne mirăm. Căci organismul menit să lupte împotriva acestei boli, Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog îşi are sediul într-o clădire aflată în pericol de prăbuşire. Între timp, din raportul pe 2015 reiese că:

-250 de asistenți medicali din sistemul de sănătate mintală au beneficiat de instruire

– 672  de medici de familie instruiți în depistarea precoce a tulburărilor depresive și utilizarea instrumentelor de screening

–  11932 de persoane beneficiare ale serviciilor de sănătate mintală care au fost incluse în activitățile de terapie ocupațională.

-Articolul continua mai jos-

–  332 de persoane angajate în cadrul centrelor de sănătate mintală au beneficiat de instruire în psihiatria comunitară

–  1831 de persoane au beneficiat de instruire în vederea dezvoltării abilităților sociale și emoționale ale copiilor.

–  300 de consilieri școlari au beneficiat de instruire în vederea depistării și intervenției în cazul tulburărilor de dezvoltare pentru copii și adolescenți.

–  a fost elaborat ghidul privind tulburările de alimentație la copii și adolescenți.

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari