Cum tratăm bacteriile intestinale
Este foarte important pentru sănătatea nostră, ca flora intestinală să fie compusă din mai multe specii diferite de bacterii. Cerințele alimentare ale viitorului pot fi dictate de compoziția microorganismelor prezente în ultimul segment al tractului digestiv.
Iaurtul este ok, precum și cafeaua, ceaiul și vinul roșu. În schimb, acordăm un deget mare în jos pentru laptele integral, pentru băuturile carbogazoase, pâinea și pastele făinoase (dacă sunt consumate în exces) și ,în general, pentru o dietă bogată în calorii.
Cerințele alimentare ale viitorului ar putea fi dictate de bacteriile care trăiesc în intestinul subțire uman și care constituie așa – numita microfloră, compoziție care depinde foarte mult de ceea ce mâncăm, dar nu numai. Ea poate fi, de asemenea modificată prin medicamente, inclusiv antibiotice, laxative, hormoni, benzodiazepine, antidepresive și antihistaminice.
Interesant este faptul că o persoana va fi capabilă să se bucure de o sănătate bună, cu cât va avea mai multe specii de bacterii în intestin. Și, în consecință, toate acele alimente care tind să reducă această ” biodiversitate ” bacteriană, pot avea un efect negativ și chiar să ducă la apariția unor boli, cum ar fi obezitatea.
Microflora
„Am studiat efectul a 63 de alimente asupra microflorei intestinale – explică Alexandra Zhernakova, de la Universitatea din Groningen, Olanda, autorul unui articol publicat în prestigioasa revistă ştiinţifică Ştiinţa – şi ne-a arătat că unele dintre acestea promovează diversitatea între bacterii, altele în schimb o reduc”.
„Microflora este un corp real – explică Lorenza Putignani, șeful Unităţii de Parazitologie și cercetare pe microorganisme a Spitalului „Bambin Gesu” din Roma – cântăreşte aproape 1,5 kilograme, include, la adult, cel puțin 4000 specii de microorganisme și patrimoniul genetic al tuturor acestor bacterii, este de o sută de ori mai mare decât suma ADN-ului tuturor celuleor din organismul uman”.
„Ne confruntăm cu o revoluție, subliniază Putignani. Deocamdată știu că anumite alimente interactioneaza cu microflora intestinală, dar provocarea este de a desface alimentele în componentele lor de bază, pentru a înțelege modul în care acestea din urmă acționează asupra reacțiilor biochimice care au loc în organism și duc la apariția bolilor.
„Microflora este un adevărat „atelier”, în cazul în care diferiţi microbi interactionează unii cu alţii, sunt implicaţi în degradarea produselor alimentare (unele determină, fermentația, alții descompunerea, două procese care au efecte diferite asupra organismului), ele pot provoca inflamații și pot interfera cu răspunsul imunologic (de exemplu împotriva infecțiilor sau chiar a tumorilor) și, de fapt, să provoace apariția unor boli.
Studiul
Un studiu recent, publicat în revista de Hepatologie de către un grup de cercetători ai Spitalului Bambin Gesù din Roma a descris un profil al microflorei intestinale la copii, legat de steatoza hepatică și de obezitate : pentru aceste persoane există familii de bacterii prea numeroase (de exemplu specia Ruminoccocus și Doera), în timp ce altele sunt prea mici (de exemplu Oscillospira). Problema, acum este modul de a detecta modificări ale microflorei și modul de rezolvare.
„Pentru Spitalul „Bambin Gesù” am realizat un test, explică Lorenzo Putignani, capabil să deseneze nu numai harta genetică a microorganismelor, a bacteriile intestinale, dar, de asemenea, o hartă a elementelor biochimice, care ne oferă o idee despre modul în care aceste bacterii interactioneaza unele cu altele și cu organismul uman. Nu este vorba, însă de un singur test care să se potriviească pentru toată lumea, este personalizat pentru fiecare individ „.
Testul: Cine poate fi verificat?
Vă veţi întreba cine sunt candidații pentru acest test?
Copiii, de exemplu, care suferă de boli gastro-intestinale, ca diareea recurentă sau adulții cu colită ulceroasa sau boala Crohn, adică suferind de o boală inflamatorie intestinală cronică.
„Se pleacă de la detalii tehnice, continuă expertul și se ajunge la un alt punct. Cu testele putem identifica germenii prezenți în scaun pacientului, iar apoi să îi comparăm cu profilurile de referință legate de anumite boli, urmărind să identificăm anomaliile individuale ale pacientului si propunând un tratament împreună cu medicii.”
Medicii care lucrează la acest proiect al Spitalului „Bambin Gesù” din Roma sunt Antonio Gasbarrini, medic pediatru la Universitatea „La Sapienza” din Roma și Salvatore Cucchiara de la Policlinica „Gemelli” din Roma.
„Scopul nostru este acela de a modifica profilul degenerat al florei intestinale – continuă Putignani -. Cum? Cu dieta (acesta este motivul pentru care este important să știm cum acționează diferitele componente ale alimentelor) sau prin administrarea de probiotice, adică bacterii „bune” sau chiar molecule prebiotice care acționează singure sau în colaborare cu probioticele”.
Care sunt acestea? Oferta este amplă, dar produsele nu sunt reglementate de către autoritățile de reglementare ale statului și, prin urmare, nu sunt supuse unor proceduri de înregistrare. Acestea sunt vândute, de fapt ca suplimente alimentare și nu ca medicamente.
„Probiotic universal nu există încă – confirmă Putignani – produsele care există deja pe piaţă trebuie să fie reanalizate, în lumina noilor descoperiri şi puse din nou în actualitate. Pentru astfel de situaţii specifice noi ne pregătim să răspundem cu un cocktail de bacterii „personalizate” pentru fiecare pacient în parte, pe care le creştem în laborator. Spitalul „Bambin Gesù”, pare a fi, pentru moment, singurul institut din Europa pregătit să ofere acest tip de terapie”.
Citeste si: Rezistența bacteriană la antibiotice în România
Sursa: corriere.it
Alice Valeria Micu