În vremea chirurgiei robotice şi a filmelor cu subiecte din lumea medicală, laboratorul de analize este punctul de plecare în stabilirea unui diagnostic exact, dar şi decorul unor scene memorabile din peliculele americane amintite. Ca să vedem cât de departe sau de aproape suntem de cum este „afară” şi dacă analize ca în filmele americane se pot face şi în România, am vizitat laboratorul de analize al Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor”.
Românii îşi fac multe urări, dar cea mai apreciată este, fără îndoială, cea de sănătate, iar oralitatea e plină de expresii legate de sănătate, că doar e mai bună decât toate, nu-i aşa? Poate mai mult în ultima vreme, ochii tuturor sunt aţintiţi asupra zonei medicale din România. Domeniile spectaculoase, precum chirurgia şi transplanturile nu ar fi posibile în lipsa campionului tăcut al medicinei paraclinice, analizele de laborator.
Importanţa testelor medicale care se efectuează în laborator a crescut umăr la umăr cu dezvoltarea medicinii, devenind un factor crucial în diagnosticarea personalizată. Doar pornind de la efectuarea unor investigaţii cât mai atente sunt posibile identificarea corectă a diagnosticului şi aplicarea unor terapii ţintite, cu maxim de eficienţă. Claritatea diagnosticării încă din laborator este premiza unei abordări eficiente a patologiilor şi permite în practica medicală abordarea celor mai potrivite căi de tratament în beneficiul pacientului.
Cu o filă în urmă în istoria institutului
Clujul a fost şi va rămâne un spaţiu generos, cosmopolit, în care îşi găsesc locul comunităţi etnice, culturale, economice sau politice diverse, iar de-a lungul timpului, fiecare din ele şi-a lăsat semnele trecerii.
Deşi primii evrei s-au stabilit la Cluj pe la început de secol XVI şi, pentru câteva sute de ani, contribuţia lor la viaţa oraşului a fost mai degrabă una indirectă, abia articolul XXIX al Legii din 1840 a făcut posibilă aşezarea evreilor în oraşe. În urma emancipării lor la 1867 şi a carierelor ce au determinat o mobilitate socială, evreii din Cluj şi-au asumat treptat o parte însemnată a dezvoltării economice şi culturale a oraşului. Aşa cum este bine cunoscut, ei au activat, în marea lor majoritate, în domeniul comerţului, al industriei ori erau liber – profesionoşti.
O comunitate de mărimea celei din Cluj, care depăşea 10.000 de locuitori, conform consemnărilor vremii, avea nevoie de măsuri de protecţie şi ele nu lipseau aici. Astfel, pe lângă numeroşii medici se ridicase Spitalul Evreiesc, cel căruia mulţi îi spun şi azi la fel. Spitalul a fost înfinţat în 1929 de către Hevra Kadisha, când Hevra sărbătoarea 90 de ani de la înfiinţare. A fost cumpărată o casă în strada Lungă pentru amenajarea unei săli ritualice şi a unui salon pentru bolnavii căzuţi pe stradă, fără aparţinători care să le asigure o îngrijire medicală. Între 1929 şi 1930 spitalul a îngrijit 437 de bolnavi, dintre care 215 proveneau din mediul rural, exterior Clujului.
Şi creştinii beneficiau de tratament în acest spital, iar din totalul de 6349 de zile de tratament ale acelei perioade, 1996 au fost cu titlu gratuit. Spitalul organiza cursuri separate pentru asistente medicale şi a înfiinţat Ordinul „Estera” al Asistentelor şi Îngrijitoarelor evreice.
De la Spitalul Evreiesc la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie Prof. dr. Octavian Fodor
Ca expresie a multietnicismului clujean, în 1949 ia fiinţă sub conducerea Conf. Dr. Francisc Köppich Clinica Medicală III, iar după patru ani, fondatorul școlii de medicină internă, Prof. Dr. Iuliu Hațieganu o preia până în 1959.
Faptul că astăzi disciplina Medicală III își desfășoară activitatea clinică în cadrul Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. O. Fodor” se datorează celui de-al treilea director, a cărui nume îl şi poartă. El a dus mai departe destinele instituţiei între anii 1959-1976 şi timp de 17 ani a transformat-o dintr-o unitate de asistenţă medicală, ca multe altele, într-o adevărată instituţie de cercetare.
Astăzi institutul are o a treia dimeniune, aceea educaţională, graţie instruirii universitare pentru studenții anului IV Medicină Generală, anul III Asistenți Medicali Licențiati, AML, dar şi specializarea postuniversitară prin rezidențiat, cursuri postuniversitare de educație medicală continuă, doctorat în gastroenterologie.
Managerul medic sau medicul manager?
Institutul clujean este cel mai important centru medical din Romania de Gastroenterologie, iar Hepatologia e tot mai căutată, mai ales după frumoasele rezultate în Hepatita virală C. De câţiva ani are un director tânăr, un medic cu MBA care a renunţat la profesiunea sa pentru a se dedica pe deplin conducerii acestui centru de excelenţă pentru medicina românească.
Sub directoratul său Spitalul Clinic de adulţi a devenit Spitalul Clinic de urgenţă „Octavian Fodor”, apoi, pentru o scurtă vreme, Institut de Gastroenterologie şi din 2011 Institut Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Octavian Fodor”, cu patru secţii de Gastroenterologie şi una de Interne, alături de cele de Chirurgie, cărora li se adaugă ambulatoarele şi laboratoarele de analize şi radiologie.
„Este un institut cât se poate de complex, care îmbină atât partea medicală, de gastroenterologie, cât şi partea chirurgicală, iar astăzi tot ce înseamnă chirurgia de urgenţă digestivă ni se adresează nouă şi vin de peste tot”, ne-a spus directorul Mihai Mleşniţe, în biroul său de pe strada Constanţa, acolo unde se află partea administrativă a institutului. E mai, scandalul dezinfactanţilor e departe de a se fi terminat, dar cele bune trebuie să se adune, iar cele rele să se spele, aşa că stăm mai departe de vorbă într-o zi călduţă, căci un spital nu intră niciodată în vacanţă.
„Suntem asaltaţi de pacienţi, institutul are o adresabilitate foarte mare, iar esenţială este resursa umană. Cât timp în urmă cu ani nu s-a făcut rabat la calitatea resursei umane selectate pentru acest spital, astăzi ea dă rezultate. Ai oameni de calitate, poţi oferi servicii medicale de calitate” a mai spus directorul Mleşniţe, adăugând „Nu mai poţi face investigaţii dacă nu ai toate metodele la dispoziţie, ele au devenit pe zi ce trece mai complexe, mai performante. Aceeaşi abordare am avut-o faţă de laborator şi activitatea de acolo a crescut de la an la an. Pentru asta am avut nevoie de echipamente de ultimă generaţie şi am adus prima linie robotizată într-un spital din România, linie în care factorul uman nu mai intervine” a adăugat directorul institutului, cu promisiunea că îndată ce va fi posibil să străbatem împreună secţiile.
Popas la Laboratorul de analize
Având în vedere triangulaţia spital, cercetare, învăţământ, era absolut necesară dezvoltarea unei ramuri extrem de importante atât pentru o diagnosticare corectă, dar şi pentru urmărierea evoluţiei unor patologii cronice. Este vorba de laboratorul de analize, locul de unde începe şi se termină lupta cu boala.
Snobismul şi neîncrederea unora în calitatea actului medical din România generează câteodată trenduri în ceea ce priveşte alegerea unui spital. Turcia, Austria, S.U.A. pentru operaţii sunt destinaţii de care auzim adesea, chiar şi atunci când intervenţiile se pot efectua cu succes şi la noi, iar Parisul este o adevărată Mecca a anlizelor medicale. Este, însă tot atât de adevărat că în cadrul Laboratorului de analize medicale de la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor” există şi este utilizat acelaşi robot de analize, precum cele înspre care se îndreaptă mulţi, nu doar pentru analizele sofisticate, ci şi pentru cele de rutină.
Am intrat cu teamă, recunosc, în laborator, la gândul că voi vedea mult sânge, într-o incintă ca un laborator S.F. de chimie. M-a întâmpinat şefa laboratorului, dr. Erica Chiorean, care mi-a arătat linia robotizată. Drept să spun, nu era nimic din ce mă aşteptam, aproape că m-am bucurat zărind câteva stative cu eprubete, în rest, echipamentele zumzăiau discret, în faţa mai multor monitoare se lucra, încât aproape nimic nu mai amintea de ceea ce însemna odată laboratorul de analize.
Dr. Erica Chiorean conduce laboratorul institutului şi a trecut prin reorganizările şi transformările de aici, deşi a început cariera medicală cu Pediatria. Încep să cred că dubla specializatre a multora din cei de aici ar putea fi cheia performanţei şi admirând violetele înflorite de la fereastra biroului încerc să aflu mai multe despre acest domeniu.
„Suntem unul din cele mai utilate şi mai performante laboratoare din Cluj, nu doar ca dotare, ci şi ca performanţe, dar acestea au fost posibile datorită specificului acestui institut. În momentul în care ai ajuns la un anumit nivel cauţi să te aliniezi, cauţi să oferi şi tu ceva în plus, mai ales că fără examenul de laborator nu poţi face nimic. De la primirea pacientului în serviciul de urgenţă, stabilirea diagnosticului, până la controlul eficacităţii tratamentului este nevoie de laborator” spune dr. Chiorean.
Echipamentele de aici sunt de ultimă generaţie, performante, verificate în alte laboratoare, în alte ţări şi multe din cele pentru care au solicitat sprijin în vederea achiziţionării le-au văzut la congrese internaţionale, în ţări cu tradiţie, prezentate de profesori experimentaţi din acest domeniu. Toate şi-au dovedit eficacitatea şi Erica Chiorean ne-a enumerat beneficiile vizate: rezultate corecte, rapiditate, din cauza numărului foarte mare de pacienţi, iar în cazul repetării unei examinări, răspunsul identic.
Acreditarea RENAR, necesară spitalelor presupune un efort complex?
„Foarte multe lucruri cerute de acreditarea RENAR le făceam şi anterior, poate în alt mod, dar exigenţa de acum ne şi ajută, pentru că nu doar te obligă la o performanţă pe care oricum o atingeai, dar acum poţi să o şi demonstrezi. Există protocoale unice pe ţară şi evaluarea o face o comisie mixtă de ingineri, medici, chimişti şi nu e suficient să o obţii, trebuie să o menţii şi de aceea există controale periodice” ne-a lămurit şefa laboratorului.
Care este cel mai performant echipament.
„Toate sunt, dar ceea ce ne încântă este linia automată la care sunt conectate trei aparate de mare putere şi precizie, două analizoare biochimice şi un analizor de imunologie. Aceasta implică o centralizare a probelor de biochimie şi imunologie, o uşurare a muncii omului din laborator şi în acelaşi timp evitarea erorilor umane. Aparatul dirijează fiecare probă în funcţie de obiective, de ce analize trebuie făcute din serul respectiv şi dacă se întâmplă ceva, el semnalizează.
Aria analizelor nu s-a extins neapărat în urma achizitionarilor recente, ci mai ales prin specificul institutului şi adresabilitatea mare faţă de institut, având pacienţi din tot Ardealul, din Bucovina, dar şi din restul zonelor din ţară. Aşadar a crescut numărul analizelor efectuate, dar foarte important, a crescut viteza de execuţie şi siguranţa, pentru că nu poţi cere pacientului să aştepte, mai ales în urgenţe.
Echipa de aici e minunată, spune dr. Erica Chiorean. Sunt medici, chimişti,biologi, asistenţi medicali şi îngrijitori de curăţenie, în jur de 30 de oameni care se implică şi se ajută unii pe alţii. Ceea ce ne lipseşte mai mult este spaţiul, pentru că dezvoltându-ne am constat că nu mai încăpem, dar a ceasta este problema întregului institut. Apar mereu echipamente noi şi dacă am avea spaţiu, am putea face mai multe” a completat şefa laboratorului, încântată că o tănără care a făcut rezidenţiatul în institut, face acum parte din colectivul de Imunologie.
Voi reveni la institut, mai ales că directorul ne-a promis o prezentarea generală de îndată ce starea de sănătate i se va îmbunătăţi. Da, şi medicii se îmbolnăvesc. Mihai Mleşniţe şchiopăta, dar avea aerul unui erou întors învingător de pe front. Să faci performanţă medicală este o victorie şi bolnavii de hepatită virală C, care în urma tratamentului aplicat în cadrul institutului, au ieşit din laborator cu verdictul de virus nedetectabil o pot spune în locul meu mult mai bine decât aş putea să o spun eu vreodată.
Alice Valeria Micu
Alte articole: