Acasă Ştiri Medicale Alarmă în România: naşteri puţine, gravide netratate şi mortalitate infantilă mare

Alarmă în România: naşteri puţine, gravide netratate şi mortalitate infantilă mare

Populaţia României scade cu fiecare an din cauza numărului redus de naşteri, în paralel cu numărul mare al celor care mor. Nu numai că rata natalităţii este redusă, dar există probleme serioase şi în ceea ce priveşte calitatea copiilor care se nasc şi care supravieţuiesc primului an de la aducerea pe lume.

Tocmai din cauza acestor probleme mari, cu consecinţe mai ales pe termen mediu şi lung, Ministerul Sănătăţii va lansa de la 1 iulie un program la nivel naţional pentru screeningul prenatal.

În 80 de ani, rata natalităţii a scăzut de 4 ori

Directorul Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului Bucureşti, Nicolae Suciu, a făcut, la Cluj, o prezentare a programului respectiv, în paralel cu prezentarea unor date statistice îngrijorătoare pentru România.

“Ministerul Sănătăţii a realizat că mama şi copilul trebuie să fie o prioritate naţională de asistenţă medicală. În acest sens, doreşte ca, până în 30 iunie, să definitiveze normele metodologice şi să se lanseze, de la 1 iulie, la nivel naţional, screeningul prenatal pentru identificarea grupurilor de risc cu malformaţii genetice şi prevenirea naşterilor premature. Vor fi şi screeninguri privind hipoacuzia, retinopatia şi tratamentul la prematuri şi alimentaţia sănătoasă pentru copiii între 1-6 ani. Dacă reuşim să aducem gravide în primul trimestru de sarcină pentru a fi luate în evidenţă la medicul de familie, se poate da o previziune privind naşterea prematură”, a spus Nicolae Suciu.

Datele statistice privind natalitatea şi situaţia gravidelor din România au fost catalogate drept “îngrijorătoare” de directorul Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului, care este şi preşedintele Societăţii Române de Obstetrică-Ginecologie: „Faţă de 1930, când erau înregistraţi 35 de născuţi vii la mia de locuitori, în anul 2014 avem 8,3 născuţi vii (185.785 copii), menţinându-se deficitul negativ. Din total, un sfert din femei au născut fără să fi mers vreodată la un consult, astfel că peste 41.000 de gravide au născut fără nicio consultaţie prenatală. Media naşterilor premature este dublă faţă de ţările din UE”.

DSC_2270 (Small)

Nicolae Suciu a făcut şi o prezentare mai detaliată a fenomenului demografic de scădere a populaţiei, printr-o diferenţă semnificativă între numărul de naşteri şi numărul de morţi: „Există o scădere îngrijorătoare a natalităţii în România, plecând de la perioada interbelică, 1930, cu peste 660.000 de naşteri, când natalitatea era de 35 la mie, după care a venit evenimentul cunoscut, 1966, când, îngrijorător, natalitatea se redusese aproape de 2,5 ori, la 14,3.

Atunci s-au luat măsurile nepregătite şi nesusţinute de promovare a natalităţii. În anii următori, datale statistice evidenţiază o creştere a natalităţii la 27 la mie, după care, cu toate restircţiile şi obstrucţiile şi influenţele la care putea fi supusă familia, aceasta şi-a reglat programul reproductiv, care s-a menţinut într-o pantă descendentă, ajungând în 1990 la 13,6 la mie, după care, când apare şi liberalizarea întreruperii mecanice a cursului sarcinii, prin avort, ea continuă declinul şi, în prezent, este în jur de 8,3 la mie, corespunzând la 185.000 de naşteri.

Aceste date, dacă le punem într-un calcul aritmetic simplu, adică dacă vedem câte decese generale au fost în 2014 şi câţi născuţi vii au fost, rezultă un deficit, un spor negativ, care continuă şi în 2015. Se menţine deficitul negativ şi îngrijorarea privind politicile şi mobilizarea pentru politici demografice implementabile”.

Tot mai multe mame de nici 15 ani

Dar nu numai că se nasc puţini copii raportat la populaţie, ci calitatea şi sănătatea acestora pot fi serios afectate, din simplul fapt că gravidele nu se prezintă deloc la medic înainte de naştere:
„Din totalul de 185.000 de naşteri, aproape un sfert, 41.000, au născut fără să fi mers niciodată la vreo consultaţie. Şi de aici întrebarea privind calitatea produsului de concepţie, atât cât ea este influenţată prin neîngrijiri prenatale şi atitudine pe măsura evenimentelor diagnosticate şi care pot fi îndreptate prin terapii specifice. Aceasta arată că populaţia nu posedă cunoştinţele necesare pentru a se înscrie în programul de urmărire şi consultaţie prenatală; este şi mai îngrijorător când vedem că peste 50% din mortalitatea infantilă este dată de mortalitatea neonatală”.

Grav este şi faptul că există foarte multe mame cu vârste de nici 15 ani, mame care nu şi-au încheiat nici dezvoltarea biologică, nici pe cea psihică şi nici pregătirea educaţională şi profesională, astfel încât copiii lor să poată beneficia de îngrijirea cuvenită pentru o dezvoltare normală.

„Trebuie să acceptăm că au fost şi insuccese, sub forma născuţilor morţi, aproape 1.000. Un alt aspect îngrijorător, dacă analizăm nou-născuţii după vârsta mamei. Avem foarte multe naşteri la minori sub 15 ani, aproape 700. Avem un grup mult mai consistent de naşteri la vârste până la adolescenţă, 15-18 ani, în total aproape 20.000 de naşteri. Întrebarea care rezidă: aceste mame nu şi-au terminat ciclul de educaţie, ce grijă şi ce capacităţi maternale de conştientizare pot să aibă, când ele nu şi-au terminat ciclul lor de formare? Cred că ar trebui să ne dea mai mult de gândit aceste aspecte, aceste cifre îngrijorătoare. Îmbucurător este că numărul naşterilor dominante se situează în grupul biologic acceptat, recomandat, peste 20 de ani, 25-35 de ani, în care naşterile capătă mai multă calitate”, a spus Nicolae Suciu.

Cei mai mulţi copii morţi din UE

Problemele din domeniu nu se opresc aici. Pe lângă cele amintite, există şi altele, care ţin de procentul ridicat al naşterilor premature şi de aici, ca un factor favorizant, pe lângă alţi factori, nivelul ridicat –cel mai mare din Uniunea Europeană- al mortalităţii infantile: „În 2014, peste 9% din naşteri au fost premature, în 2015 sunt peste 10 procente şi creşte procentul naşterilor premature. E un procent îngrijorător de naşteri premature. Media procentului naşterilor premature în România este aproape dublă faţă de grupul dominant de ţări din UE. Trebuie făcut ceva. În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă: În anii 70, poate şi din cauza absenţei progreselor ştiinţifice şi a altor factori, mortalitatea infantilă –decese sub un an- a fost de aproape 50 la mie în 1970, ea urmând un trend descendent, acceptabil, şi, după 2010, se menţine în jur de 8,5-8,8 la o mie de nou născuţi. Peste 9% sunt copii cu greutate sub 2.500 de grrame la naştere şi de aici consecinţele calităţii biologice a produselor de concepţie. Cu cât greutatea este mai mică, cu atât contribuţia la decese este mai mare. Avem aproape 1 din 10 la greutate sub 1.500 de grame. Îngrijorător este şi numărul de nou născuţi morţi după 3-7 săptămâni, care este un cartonaş pentru reţeaua de asistenţă. Este foarte mare. Este perioada cu contribuţia cea mai substanţială şi denotă insuccesul şi pune semne de întrebare în ce priveşte calitatea asistenţei medicale”.

Unele zone ale ţării stau bine în ce priveşte indicatorii care ţin de aspectele referitoare la atenţia acordată gravidei şi fătului sau nou-născutului, dar în altele, problemele sunt mult mai grave decât media naţională.

„În ce priveşte mortalitatea precoce, care înglobează primele 6 zile de la naştere, avem o hartă cu un pol negativ în judeţul Botoşani, de 8 şi un pic la mie. Mai bine stau Timişul, Clujul, Iaşul”, spune Nicolae Suciu.

Un punct negativ, chiar pentru oraşe cu clinici de renume, îl reprezintă naşterile prin cezariană, care, potrivit studiilor de specialitate, cel puţin pe termen lung au afecte negative.

„Naşterile prin cezariană nu sunt cele dorite, chiar dacă unii din colegii noştri obstetricieni promovează naşterea prin cezariană din diferite considerente. Dovezile arată clar că acolo unde se recurge la operaţie prin cezariană, consecinţele pe termen mediu şi lung nu sunt cele favorabile. Studiile arată că femeia trebuie să nască natural, pentru că e o legătură evidentă între naşterea indusă, prin cezariană, şi o serie de boli metabolice, o serie de afecţiuni imunitare şi, nu în ultimul rând, există referiri cum că acolo unde se abuzează au legătură şi cu aspectele de tipologie de tipul autismului. Pe judeţe, în Iaşi, media e de 42%, în timp ce în Cluj staţi bine, cu 27%. În schimb, zona Bucureşti este cu un procent îngrijorător. Trebuie să recunosc şi să afirm că există cel puţin două unităţi spitaliceşti de prestigiu în Bucureşti, care au un procent de cezariene de 80%. Nici nu putem imagina acest procent, este îngrijorător. Consecinţele vor fi peste 20-30 de ani, noi nu vom mai fi martori să vedem ce se întâmplă cu aceşti copii”, a avertizat Nicolae Suciu.

Pentru a încerca să fie combătută sau măcar diminuată starea de lucruri existentă, Ministerul Sănătăţii încearcă să adopte o serie de măsuri: „Este importantă luarea în evidenţă a tuturor sau a cât mai multor gravide în primul trimestru de sarcină. E importantă identificarea grupurilor de risc, iar în succesul acestor programe de screening, rolul medicinei de familie este cel mai important. Lucrul cel mai de dorit ca mesaj este că alături de specialişti, reţeaua medicilor de familie are un rol copleşitor în economia unei sarcini de succes şi în luarea în evidenţă. Din simplul calcul naşteri cu decese, trebuie să acceptăm faptul că România pierde anual un număr semnificativ de locuitori, că indicele de fertilitate este în scădere, care duce la limitarea numărului de naşteri şi, deşi numărul de naşteri este în scădere, mortalitatea infantilă este în continuare cea mai ridicată din UE, cu toate eforturile care se fac şi la noi”.

Nicolae Suciu şi alţi specialişti în domeniu au participat, zilele trecute, la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, la prezentarea programului „Mama şi copilul” al Ministerului Sănătăţii, care prevede dotarea unităţilor spitaliceşti din ţară cu 597 de incubatoare, în valoare de 33 de milioane de lei.

Nelu Pop

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

12,319FaniÎmi place
110AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI - Dr. Daisa Delia – Incontinența urinară - Tehnica PRP de rejuvenare vaginală

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din domeniul medical direct pe email!

Un serviciu oferit de către Feedburner.
Politica de confidenţialitate - https://policies.google.com/privacy

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Cum îngrijim copiii afectați de răceală sau gripă?

Departamentul pentru Situații de Urgență le reamintește părinților și bunicilor că cei mai expuși...

PSORIAZIS diagnostic și terapie – tot ce trebuie să știi

PSORIAZIS diagnostic și terapie. Considerată o boală fizică dar cu urmări „mutilante” psihic, psoriazisul...

Dr. Călin Homorodeanu despre ce este un infarct miocardic

Fiecare ieşire în centrul Clujului este însoţită, inevitabil, de tracerea unei ambulanţe, care duce...

ALERGIA LA FRIG – ce este, cum se manifestă, când e o urgență medicală

Atenție!  Alergia la frig nu este o boală de neglijat! Viscolul şi gerul vă...

Osteoartrita – tratată cu celule stem printr-o tehnică nouă

Osteoartrita - noi tehnici de tratament. Cercetătorii britanici au afirmat că o nouă tehnică...

Bolile musculo-scheletice îi afectează pe români

Bolile musculo-scheletice, precum artrita reumatoidă şi afecţiunile lombare, îngrădesc din ce în ce mai...