Sistem naţional de colectare a datelor referitoare la urgenţele medicale ca urmare a consumului de droguri

Pentru a îndeplini una dintre atribuţiilor sale de bază referitoare la colectarea, stocarea, procesarea şi analiza datelor şi informaţiilor cu caracter personal şi statistic în domeniul său de competenţă, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a organizat şi dezvoltat un sistem naţional de colectare a datelor referitoare la urgenţele medicale ca urmare a consumului de droguri.

În dorinţa de a îmbunătăţi nivelul de raportare şi de colectare a datelor privind consumatorii de droguri care apelează la serviciile de urgenţă ale spitalelor din Municipiul Bucureşti, Agenţia Naţională Antidrog a organizat, vineri, 9 martie a.c., un atelier de lucru la care au participat: directorul Agenţiei Naţionale Antidrog, Sorin Oprea, reprezentanţii Observatorului Român de Droguri şi Toxicomanie, şefii Centrelor Regionale de Evaluare, Prevenire şi Consiliere Antidrog din Bucureşti, coordonatorii Centrelor de Evaluare, Prevenire şi Consiliere Antidrog de la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti şi responsabilii desemnaţi cu colectarea datelor pentru indicatorul „Urgenţe medicale ca urmare a consumului de droguri”.

La începutul reuniunii, directorul ANA a subliniat importanţa datelor rezultate din monitorizarea de rutină în evaluarea unui fenomen social, cu atât mai mult în ceea ce priveşte problematica drogurilor, care prezintă particularităţi suplimentare prin caracterul său ascuns. Amintind că există şi alţi indicatori de apreciere a fenomenului drogurilor, care sunt monitorizaţi la nivelul Agenţiei Naţionale Antidrog – Admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri, Boli infecţioase ca urmare a consumului de droguri, Decese asociate consumului de droguri, Programe de schimb de seringi – directorul ANA a invocat nevoia de completitudine şi de veridicitate a datelor, astfel încât să se obţină o coerenţă între datele colectate prin monitorizarea tuturor indicatorilor de apreciere a fenomenului drogurilor.

Din dezbaterile purtate cu acest prilej, a reieşit necesitatea dezvoltării unei comunicări mai eficiente cu factorii responsabili desemnaţi la nivelul spitalelor de gestionarea datelor privind serviciile de urgenţă acordate consumatorilor de droguri, precum şi a unei informări la nivelul conducerii spitalelor din Municipiul Bucureşti şi a altor autorităţi publice (Direcţia de Sănătate Publică, Institutul de Sănătate Publică) privind metodologia de includere a cazurilor de urgenţă în sistemul de raportare, dar şi asupra prevederilor legale privind respectarea confidenţialităţii datelor consumatorului de droguri.

- Articolul continua mai jos-

Potrivit prevederilor legale în vigoare (Hotărârea nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare), în situaţii de urgenţă, consumatorii de droguri pot beneficia de servicii de asistenţă specifică în unităţi de primire urgenţă sau în structuri similare acestora. Evidenţa centralizată a datelor privind consumatorii de droguri care au beneficiat de asistenţă medicală de urgenţă se face prin indicatorul „Urgenţe medicale ca urmare a consumului de droguri”, cu respectarea confidenţialităţii datelor pacientului, potrivit legii. Datele sunt analizate anual de Observatorul Român de Droguri şi Toxicomanie şi incluse în cadrul Raportului Naţional privind situaţia drogurilor şi raportate către forurile internaţionale de profil – Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanii, respectiv Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate.

*** Conform Raportului naţional privind situaţia drogurilor în România 2017, la nivel naţional, au fost înregistrate 3060 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinaţie).

Din totalul cazurilor în care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite, în 36% a fost menţionat consumul de noi substanţe psihoactive – NSP (singular sau în combinaţie), în 15,8% dintre cazuri a fost consemnat consumul de canabis, iar în 8,2% s-a declarat consum de opiacee (heroină, metadonă sau opiacee generic). Totodată, în 2,6% dintre cazurile înregistrate s-a raportat consum de halucinogene, 2,1% consum de solvenţi volatili, în 2,1% consum de stimulanţi şi în 1,3% consum de cocaină. De asemenea, în 8,7% dintre cazuri a fost consemnat generic consumul de droguri, fără a se menţiona tipul substanţei consumate. Consumul de medicamente a fost raportat în 23,2% din cazurile de urgenţă înregistrate.

Faţă de anii anteriori, se remarcă schimbări de tendinţă pentru cazuistica de urgenţă determinată de consumul de opiacee şi se observă menţinerea tendinţei ascendente pentru cazuistica de urgenţă datorată consumului de NSP şi canabis.

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari