În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paşte, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv, produse de morărit şi panificaţie, soia, fasole, mazăre, alte sortimente de legume, fructe, verdeţuri proaspete, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piaţă cantităţi mai mari de astfel de alimente decât în mod obişnuit.
Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente. care se regăsesc la procesare sau în distribuţie pe piaţa de consum, există riscul ca pe parcursul lanţului alimentar să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanţi naturali care sunt introduşi accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor) respectiv prin :
contaminare biologică – bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
contaminanţi chimici – care includ substanţe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.
Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.
Legislaţia şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.
În perioada cu tradiţii religioase (cum este Postul Paştelui) personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, se implică cu profesionalism în protejarea populaţiei, prin monitorizarea şi intensificarea acţiunilor de control tematic, urmărind respectarea normelor de funcţionare şi igienă în obiectivele furnizoare de materii prime, în unităţi de procesare, unităţi de depozitare şi comercializare, pieţe agroalimentare şi alte obiective care pot fi considerate în anumite condiţii cu risc alimentar, prin:
Asigurarea asistenţei de specialitate în funcţie de cerinţele legislative, la nivel judeţean, la circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor locale şi în unităţile de procesare şi desfacere cu volum mare de produse alimentare.
Efectuarea de controale şi inspecţii planificate, corelate cu gradul de risc a unităţilor, stabilit în urma evaluării şi luarea de măsuri corective.
Supravegherea prin analize de laborator a calităţii şi salubrităţii, materiilor prime, produse finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, a contaminanţilor, pesticide, precum şi prin teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor.
Colaborare cu celelalte instituţii judeţene, cu atribuţii în acest domeniu, D.S.P. A.P.C. D.A.J. I.P.J. asociaţii pe produs, operatori economici, etc.
În aceiaşi măsură pentru prevenirea apariţiei unui disconfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice acestei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:
achiziţionarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul „stradal” (atenţie la ciuperci, urzicuţe, sucuri sau diferite produse conservate la domiciliul unor comercianţi, neautorizaţi);
citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
gestionarea corectă a resturilor vegetale;
Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada Postului, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:
Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.
Peştele în stare vie – care se păstrează în vase speciale cu apă, nu mai mult de 24 de ore.
Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strâns de corpul peştelui.
Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de bronhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsând urme care nu mai revin la normal.
Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.
Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).
Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă pînă la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.
Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rînced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.
Verificaţi pe etichetă data recoltării şi data congelării.
Peşte în conserve şi semiconserve ambalat în cutii metalice sau din sticlă este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.
Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.
Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.
În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană, pentru a se intervenţii operativ şi eficient.