Recent ales preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS) pentru un mandat de doi ani, Prof. dr. Dafin Fior Mureşanu, care, anterior, a ocupat poziţia de vicepreşedinte al EFNRS, este de părere că această funcție este rezultatul unui deceniu de muncă în echipă la nivel european şi internaţional. Într-un interviu pentru Ziar Medical, noul președinte al EFNRS a dat câteva detalii despre proiectele și demersurile inițiate la nivel de Federație, despre perspectivele medicinei bazate pe dovezi și ale medicinei de precizie, dar și despre situația actuală a României la capitolul neurorecuperare.
Prof. dr. Dafin Fior Mureşanu este, în prezent, directorul Departamentului de Neuroştiinţe din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, copreşedinte al Panel-ului ştiinţific de Neurorecuperare al Academiei Europene de Neurologie, dar și preşedinte al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii și membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale din România.
Ziar Medical – Ați fost ales președinte al Federațiilor Societăților Naționale Europene de Neuroreabilitare. Care este dezideratul acestei federații?
Prof. dr. Dafin Fior Mureşanu – E merituoriu că a existat recunoașterea contribuției noastre la nivel european de-a lungul a cel puțin un deceniu de muncă intensă. Este o funcție care are drept scop coordonarea și integrarea acestor societăți de neuroreabilitare, respectiv neurorecuperare – așa cum este termenul în limba română. Practic, toate țările din Comunitatea Europeană au aceste societăți, unele de foarte multă vreme, cum ar fi Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, altele mai noi, de 15 – 20 de ani. Există o foarte mare preocupare la nivelul Europei de a crea o platformă cât mai integrată și de a ține pasul cu tot ceea ce înseamnă noile descoperiri în cercetarea cu privire la neurobiologia regenerării și refuncționalizării sistemului nervos. Astfel, principala preocupare a acestor societăți și a acestei Federații Europene este de a selecta și de a aduce la lumină tot ceea ce este mai bun, important și relevant în cercetarea fundamentală cu privire la neuroregenerare, neuroplasticitate și de a crea o punte de legătură cu zona aplicativă, a crea concepte translaționale cu partea care ne dă șansa de a evalua diversele tipuri de intervenții bazate pe paradigmele confirmate în cercetarea fundamentală și de a le utiliza pentru binele bolnavilor. Este o societate care este orientată către utilizarea științei în scopul îmbunătățirii calității vieții și a vindecării bolnavilor. Vedem cum funcționează creierul și utilizăm aceste elemente de cunoaștere pentru a construi ’’artificial intelligence’’ – ’’inteligenta artificiala’’, învățăm de la biologie pentru a merge spre tehnologii și spre partea non-umană. Noi suntem cei care aplică aceste învățături în scopul vindecării și recuperării funcțiilor motorii, cognitive și emoționale ale pacienților cu patologie neurologică de orice tip.
Ziar Medical – Ne puteți oferi un exemplu concret de orientare?
Prof. dr. Dafin Fior Mureşanu – Da! De exemplu, în cazul accidentului vascular cerebral, trebuie să identificăm când anume trebuie inițiată acțiunea de mobilizare, de recuperare, cum, cine și în ce fel o face. Toate aceste lucruri sunt bine clarificate și concluzia este că trebuie să ne axăm pe date de medicină bazate pe dovezi, dar nu prea mult pentru că medicina este foarte individuală; variabilitatea de la un pacient la altul este foarte mare. Astfel, noi ne luptăm în încercarea de a pune laolaltă elemente de medicină bazate pe dovezi cu ’’personalized medicine’’. Iar azi vorbim despre ’’precision medicine’’ – medicina de precizie. ’’Evidence based medicine’’ va deveni, încet, mai mult un instrument de activitate și de evaluare la medie a lucrurilor. Azi discutăm despre ’’external validity’’ – validitatea externă a datelor din ’’evidence base’’, din medicina bazată pe dovezi, pentru că trebuie să vedem în ce măsură poate fi utilizată în practica medicală atunci când ajungem să ne ocupăm de bolnav. Asta pentru că datele din ’’evidence based’’ sunt obținute prin criterii de selectare, de excludere a unor pacienți pentru că scopul este de a reduce heterogenitatea grupurilor și a datelor, astfel ca, într-un calcul, ele să fie statistic semnificative. Pe când, dincoace, nu ne interesează să eliminăm, din contră, pacienții care sunt eliminați din studii sunt cei care au cele mai multe comorbidități, aceia sunt pacienții reali. Aici este arta de a pendula între medicina bazată pe dovezi, care e o chestiune pur aproximativă, cu grad de recomandare, și viața reală.
Ziar Medical – Ce țări sunt incluse în acest conglomerat?
Prof. dr. Dafin Fior Mureşanu – Din Federație fac parte toate țările din Europa. În plus, au fost acceptate și alte țări care sunt în Europa geografică, dar care nu sunt, politic, în comunitatea Europeană: Ucraina, Republica Moldova sau Armenia, Turcia.
Ziar Medical – Pe lângă proiectul dedicat abordării integrate, ce alte inițiative există la nivelul Federației?
Prof. dr. Dafin Fior Mureşanu – În afară de proiectul legat de abordarea integrată lucrăm la o curriculă unică de educație pentru a se obține o competență la nivelul Europei. Practic, trebuie să discutăm și să identificăm cine face neurorecuperare și ce trebuie să învețe în plus pentru acest lucru. Astfel, se face o curriculă pentru a se putea vedea ce a învățat fiecare specialist și există o diferență pe care trebuie să o acopere printr-un program educațional. Avem intenția de a crea un master european – câteva universități din Europa vor colabora și vor crea, în Italia, acest master european care este o parte din programul educațional. La nivel european se lucrează foarte mult pe aspecte de reglementare a practicii medicale și sunt foarte multe funcțiuni pe care le are Federația.
Ziar Medical – Cum stă România la acest capitol al neurorecuperării?
Prof. dr. Dafin Fior Mureşanu – Privitor la acest domeniu, România nu stă foarte bine. În primul rând, există o bună colaborare cu colegii din celelalte specialități pentru că neurorecuperarea este o disciplină de echipă, începând de la neurolog, la specialist în medicină fizică și de recuperare, logoped, psiholog, specialist în nutriție, chinetoterapeut, responsabil de terapii ocupaționale. Sunt foarte multe specialități care, dacă nu lucrează împreună, nu ajung la reușită. Avem mult de lucrat pentru că noi, cel puțin în zona medicală, avem o cultură bazată pe o interpretare egoistă a realității și pe ideea unei activități liniare monocrone. Dar, în definitiv, orice construcție de succes se bazează pe o gândire de grup care să integreze lucrurile.