Alimentaţia de azi, metabolismul de mâine

Pentru că despre alimentaţie ştim chiar şi acum puţine lucruri, iar ritmul descoperirilor din acest domeniu este oricum mai rapid decât cel cu care asimilăm noi câteva din elementele principale, de cele mai multe ori eronate sau din surse dicutabile, stăm de vorbă cu cercetătorul ştiinţific dr. Teodora Pop, medic specialist la Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” şi membru al Sindicatului Solidaritatea Sanitară.

Ziar Medical – Ce spune medicul atunci când vorbim de alcool, până unde este vinul un aliment, aşa cum se consideră de către specialiştii în alimentaţie şi când devine un factor agravant pentru afecţiunile ficatului sau chiar cauza lor? Cât sunt alimentele hrană şi când devin gunoi sau chiar otravă?

Dr. Teodora Pop – În ceea ce priveşte alcoolul există toleranţe individuale şi ele sunt diferite între sexe. Femeile tolerează o cantitate mult mai mică de alcool, deci sunt mai expuse dezvoltării unor hepatopatii cronice. Bărbaţii se pare că tolerează o cantitate mai mare de alcool. Nu poţi să dai un sfat în acest moment pentru cât alcool să se consume, pentru că asta poate fi interpretat în diferite moduri, deci n-aş vrea să precizez un anumit număr de pahare, o cantitate de alcool care poate fi consumată de către o persoană.

În ceea ce priveşte sindromul metabolic, am fost plăcut surprinsă în cadrul Conferinţei de Hepatologie organizată de doamna Dr. Liana Gheorghe la Bucureşti, o conferinţă monotematică, aflată la a treia ediţie, cu invitaţi hepatologi foarte buni din Europa, iar între ei, românul nostru Vlad Raţiu. Domnia sa este cel  care a inventat fibrotestul şi steatotestul. Evident, acestea au decurs din cercetările domniei sale. La finalul expunerii referitoare la steatoză, steatohepatită, ciroză metabolică a fost întrebat care este cel mai bun  tratament pe care îl recomandă. A enumerat câteva şi la final a spus: „Dintre toate, cel mai bun tratament este modificarea stilului de viaţă” .

- Articolul continua mai jos-

Ziar Medical – Cum să-ţi modifici stilul de viaţă când multe alimente le cumperi de la supermarket?

Dr. Teodora Pop – Trebuie să învăţăm să ne căutăm alimentele, mergând înspre sursa lor naturală. Desigur, va trebui ca şi ţăranii să renunţe la tratamentele chimizate şi făcute fără discernământ. Apoi, să nu mai cumpărăm cele  mai multe dintre alimentele procesate. Deşi acum nivelul consumului de alimente de tip fast food este destul de ridicat, iar tentaţia restaurantului încă foarte mare, în următorii 5-10 ani, ne vom face sandwichul acasă, vom lua masa de prânz gătită de noi, iar asta va creşte calitatea vieţii noastre. Din nefericire, nu ştii ce este în produsele procesate, în alimentele cumpărate din magazin sau restaurant, nu poţi controla calitatea acestora, chiar la un restaurant de bună calitate, cu referinţe excelente ori crezând că ceea ce îţi place la un fast food  ar fi şi bun calitativ.

Ziar Medical – Ar fi posibil pe vitor să utilizăm un tester de genul glucometrului care să ne indice concentraţia unor anumite substanţe chimice nocive? E un scenariu S.F.?

Dr. Teodora Pop – Nu mi se pare oportun în momentul acesta. Când mergi la un restaurant, mergi ca să te simţi bine şi atunci de dragul celor care te însoţesc eşti mai dispuşi să faci un compromis alimentar şi să nu vă te uiţi foarte clar la ceea ce mănânci. Ceea ce contează este restul timpului de 90-95% din comportamentul alimentar.

Ziar Medical – Asta dacă restaurantul este o opţiune ocazională şi nu o regula. Ce facem cu cei care nu mai gătesc deloc acasă şi mănâncă exclusiv în oraş din cauza programului de la serviciu?

Dr. Teodora Pop – La un moment dat li se va schimba calitatea vieţii şi vor constata că încep să depună ţesut adipos, că le scade rezistenţa fizică şi imunitatea. Ceea ce nu  se realizează încă este că aceste multinaţionale utilizează forţă de muncă tânără, de până la 35 de ani, ori metabolismul începe de la 40 de ani să se modifice. Acum nu sunt atenţi, dar va veni momentul când vor observa şi vor privi înapoi, iar în acel moment va trebui să ia decizii individuale. Dacă nu le vor lua, vor  merge cu capul exact înspre zidul pe care îl văd în faţa lor, dar au impresia că nu se apropie aşa de repede. Noi suntem obişnuiţi să reacţionăm doar atunci când ajungem în punctul terminus, iar până acolo, toate măsurile noastre de prevedere şi de precauţie nu sunt luate în seamă.

- Articolul continua mai jos-

         Ţesutul adipos, celulita, este considerat un organ endocrin

Ziar Medical – Care ar fi câteva semne de schimbare a metabolismului la care ar trebui să fim atenţi?

Dr. Teodora Pop – În primul rând, uitaţi-vă la bărbaţi, la silueta lor, sunt puţini care mai au constituţie atletică, majoritatea prezintă obezitate abdominală, adică au burtă. Lăsaţi privirea şi observaţi-le picioarele: nu mai sunt aşa sprinţari, încep să depună la nivelul şoldului, asemănător obezităţii feminine, iar acestea sunt semne negative în ceea ce priveşte metabolismul lor.

Luaţi în considerare că în acest moment, ţesutul adipos, celulita, este considerat un organ endocrin, care are secreţia lui şi care influenţează foarte mult toată funcţionalitatea organismului. Nu este cercetat foarte bine nici la ora actuală, dar asta este ceea ce se vede. Ceea ce nu se vede, dar se întâmplă când vorbim de  alimentaţie este impactul ei asupra florei intestinală. Întreaga floră intestinală, luată la un loc este considerată cu titulatura de microbiom. Studiile pentru metabolism sunt axate azi şi asupra microbiomului.

În organismul nostru avem cam 1,5 kg. de bacterii care coabitează cu noi şi ne influenţează, în funcţie de felul în care le influenţăm noi. Calitatea acestor bacterii este împărţită, pe înţelesul tuturor în bacterii bune şi bacterii rele. Din categoria bacteriilor bune am putea vorbi despre bifidobacterii.

Aflăm şi noi, românii câte ceva despre metabolismul uman

Ziar Medical – Sunt cele despre care am aflat la reclamele pentru iaurturi?

Dr. Teodora Pop – Oarecum, de acolo s-a pornit. Cercetarea este mult mai înaintată în partea de laborator. Ce s-a putut transfera înspre aplicabilitate este ceea ce puteţi vedea în cazul iaurtului, dar aţi văzut că au apărut prebiotice şi probiotice. Trist este că sunt medici, nu pacienţi, care nu ştiu să facă diferenţa între un probiotic şi un prebiotic.

-Articolul continua mai jos-

La nivelul microbiomului cred că vor apărea foarte multe surprize, iar dacă vom şti să-l alimentăm, să-l păstrăm corect în decursul vieţii, vom avea o stare de sănătate bună. Trebuie să luăm în considerare că el se modifică la fiecare decadă a vieţii noastre, adică nu avem acelaşi microbiom la 20, 30 sau 40 de ani. El este foarte mult influenţat de terapia antibiotică. Aşa cum aţi observat, în anumite perioade ale anului, administrarea de antibiotice scapă de sub control. La un moment dat se va reglementa şi modalitatea lor de administrare în România.

Sunt ţări unde populaţia nu mai acceptă atât de uşor un antibiotic, dar românul e chiar fericit dacă i se prescrie atunci când e o infecţie gripală sau o suprainfecţie bacteriană uşoară după o infecţie virală, în loc să îşi antreneze organismul. Eu cred că oamenii vor citi din ce în ce mai mult, se vor informa şi nu vor mai accepta atât de uşor administrarea de antibiotice.

Alte articole:

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari