Evoluţia fără precedent a medicinii a făcut ca un pacient să poată trăi azi în lipsa celui mai important organ al corpului omenesc, inima, aceasta fiind înlocuită de o pompă mecanică. Desigur, e o rezolvare de moment şi nu  la îndemâna oricui. Dar până la asemenea soluţii extreme, există numeroase alte elemente de care se poate ţine seama pentru a duce o viaţă departe de astfel de griji. Ne sunt de ajuns cele obişnuite, pe care nu le putem controla, însă numeroase altele sunt în puterea noastră. Doamna dr. Monica Măgherușan, Medic primar cardiolog în cadrul Institutului Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca mărturiseşte nu numai cu sfaturile profesionale, adresate pacienţilor, ci şi cu exemplul personal, că sănătatea, buna dispoziţie şi bucuria de a trăi frumos sunt interdependente şi le putem influenţa.

Alice Valeria Micu: Fericirea pare greu de atins, doamna doctor şi în popor, necazurile sunt văzute drept cauze ale bolilor inimii. Cum facem să rupem această legătură?

Dr. Monica Măgherușan: Dacă dorim să fim bine dispuşi, ţine de noi, iar fericirea este o opţiune, în ultimă instanţă. Vrei să te trezeşti fericit, exersează. Admiră tot ce e frumos in jur soarele, norii, chiar si ploaia.

Alice Valeria Micu: Să găsim fericirea din lucrurile mici?

Dr. Monica Măgherușan: În lucrurile mici, da. Vin pacienţii mei şi se plâng: „Iar plouă!”, „Vai, ce secetă e!”, „Of, Doamne, iar e frig!”. De când e lumea şi pământul a fost şi frig şi cald şi ploi şi secetă şi zăpezi şi praf. Natura îşi urmează legile ei şi noi trebuie să luăm lucrurile aşa cum sunt: natura e perfectă, universul e perfect, noi suntem imperfecţii.

Alice Valeria Micu: Noi suntem cei care nu reuşim să ne poziţionăm în aşa fel încât să vedem partea frumoasă a vieţii şi căutăm doar partea întunecată a lunii?

Dr. Monica Măgherușan: Exact, nu suntem mulţumiţi şi nu ştim să ne bucurăm de absolut tot ceea ce avem. E o opţiune, până la urmă, fericirea. Dacă ţi-e dragă o căsuţă, poate să-ţi fie bine în ea sau poţi să fii nefericit într-un palat.

Alice Valeria Micu: Varianta „copii mici-probleme mici, copii mari-probleme mari se aplică şi la partea materială a vieţii, când ai mai multe lucruri de care să te îngrijeşti. Dar cum putem îngriji inima?

Dr. Monica Măgherușan: De inimă te poţi îngriji foarte bine. De fapt, inima, ca orice organ, dar în mod special inima, trebuie sa o respecţi, pentru că ea te „serveşte” o viaţă întreagă, este alături de tine la bine, la rău, aşa că eşti obligat să fii alături de ea. Trebuie să ştii ce-i face bine. Suntem educaţi, ştim de existenţa factorilor  de risc, dar  îi respectăm noi oare?  Cunoaştem nocivitatea factorilor de risc, că unii sunt nemodificabili, cel puţin aşa se spune, cum este cazul bolilor genetice, care, deocamdată nu sunt tratabile.

Dacă eşti femeie, eşti mai protejată până la o anumită vârstă. Dacă eşti bărbat, în jurul vârstei de 40-50 de ani ai riscul mare de a suferi un infarct miocardic. Dar, aceşti factori de risc nemodificabili pot fi influenţaţi. Aşadar, dacă eu ştiu că provin dintr-o familie de cardiaci trebuie să am o grijă mai mare de mine: să fiu  atent la ceea ce mănânc, am grijă să nu mă îngraş, să fac antrenament fizic, am grijă să nu mă stresez, deci pot să-mi influenţez bagajul genetic.

Din nou, dacă eşti femeie şi la o anumită vârstă , ai ajuns la menopauză, trebuie sa ai grijă mai mare în perioada respectivă la dietă, stil de viaţă, mişcare. Pentru că alimentaţia hipercalorică, dar şi o calitate proastă a hranei asociată cu sedentarismul sunt extrem de nocive pentru organism.

Apoi vin factorii de risc modificabili, de care clar suntem răspunzători.Cu un stil de viaţă sănătos,  bolile de inimă ar putea fi, într-un procent foarte mare, prevenite sau progresia, dacă boala există deja, să fie încetinită, stopată chiar. Dacă dieta este adecvată şi stilul de viaţă foarte sănătos, chiar dacă ai ajuns să fii operat pe inimă, dacă ai suferit un infarct, boala poate regresa şi asta e demonstrat ştiinţific. Bolile de inimă pot fi prevenite cu grijă.

Dacă suntem deja hipertensivi, să avem grijă de greutate, pentru că marea problemă aici e adipozitatea abdominală. Mergeţi pe stradă şi vedeţi ce întâlniţi în Cluj, inclusiv la copii cu supragreutate şi în special adipozitate abdominala, ceea ce nu se întâlnea în urmă cu zece ani. Apoi fumatul. Se fumează foarte mult, mai ales  tinerii,dar şi femeile.

 Sunt foarte multe persoane cu hipertensiunea arterială, aproximativ 40% din populaţia generală este hipertensivă. Iar asta e o boală care se tratează, tot cu stil de viaţă sănătos şi cu medicaţie corectă. Dacă aduci tensiunea şi o păstrezi la valorile-ţintă, sub 140 cu 90, nu mai apar complicaţii.

Dar atenţie, hipertensiunea arterială nu este o boală banală, ea afectează 4 organe ţintă  creierul, inima, rinichii şi vasele de sânge. Se ajunge în final la insuficienţa cardiacă, pacientul care stă pe loc şi gâfâie, care poate să trăiască mult, dar cu o calitate a vieţii proastă. Apoi ateroscleroza accelerată, care determină infarct miocardic, tulburări de ritm, fibrilaţie atrială. La rândul ei, fibrilaţia atrială este o cauză pentru accidentul vascular cerebral embolic. Tot aici intră şi patologia renală, pentru că majoritatea bolnavilor dializaţi au cauza principală hipertensiunea arterială incorect tratată.

Un alt factor de risc modificabil este diabetul zaharat. Dacă diabetul de tip 1 este unul genetic, îl au şi copiii şi nu ai ce să faci, trebuie să administrezi  insulina, diabetul de tip 2, non insulinodependent, este al păcătosului, aşa zic eu. De obicei apare şi este întreţinut de un stil de viaţă nesănătos. Şi diabetul poate fi controlat cu medicaţie corectă şi un stil de viaţă corect, care pot asigura o durată bună a vieţii lipsită de complicaţii.

Din punctul de vedere al cardiologului, unul din aspectele  negative al diabetului zaharat este reducerea masei musculare, şi ca să contracareze acest lucru, diabeticul trebuie să facă multă mişcare, să evite sedentarismul şi dacă ţine o dietă corectă, poate avea o calitate a vieţii foarte bună.

Alice Valeria Micu: Şi cum inima este un muşchi, să înţeleg că diabetul, atacând masa musculară a organismului, atacă şi masa musculară a inimii?

Dr. Monica Măgherușan: Evident. Inima este şi ea un muşchi şi dacă nu îl antrenezi, se decondiţionează. Practic, toată musculatura nemişcată duce la o decondiţionare fizică a întregului corp şi ajungi să gâfâi după ce faci doi-trei metri. „Obosesc” îmi spun pacienţii, iar dacă îi întreb ce mişcare fac peste zi îmi spun că nu fac nici un fel de mişcare. Şi atunci cum să nu obosească?

Sistemul de pedometre, aplicaţiile care acum există şi sunt accesibile pe telefon ne spun cât ne mişcăm. Dacă într-o zi am făcut 5000 de paşi asta e egal cu zero, e insuficient. Între 5000 şi 10000 de paşi este bine şi abia ceea ce depăşeşte 10000 de paşi zilnic este foarte bine şi sănătos pentru inima ta şi pentru musculatura ta. Din pacate la acest capitol şi eu mai am de lucrat.

Clujul e un oraş de mers pe jos, dar staţiile mijloacelor de transport în comun sunt pline. Îmi amintesc cum străbăteam oraşul pe jos în copilărie şi o fac şi azi adesea, mai ales că e o plăcere să te plimbi prin Cluj, să admiri frumosul clădirilor, centrul oraşului nostru este minunat. Cât desprea autoturisme, să mai spun? Căutăm loc de parcare, nu găsim, parcăm greşit, ne enervăm, îi încurcăm pe ceilalţi şi ne mirăm că nu ne merge bine.

Alice Valeria Micu: Aşadar mersul pe jos face traiul frumos?

Dr. Monica Măgherușan: Absolut. Eu îmi învăţ pacienţii din afara Clujului să-şi lase maşina la una dintre intrările în oraş şi să vină pe jos sau să ia un taxi, dacă nu pot parcurge distanţele.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here