Aceasta este una dintre marile enigme ale vieții: de ce dormim ? Acum avem deja cele mai bune dovezi a ceea ce face somnul pentru  noi, permite proceselor de ordine şi curăţenie să aibă loc pentru a opri creierul nostru să devină supraîncărcat cu noi amintiri.

S-a dovedit că toate animalele studiate până în prezent dorm, dar motivul somnului lor ne-a scăpat. Atunci când șobolanii de laborator sunt lipsiţi de somn, ei mor în decurs de o lună, iar când oamenii merg pentru câteva zile fără somn, încep să halucineze și pot avea crize de epilepsie, fără să sufere de această boală.

O idee este faptul că somnul ne ajută să consolidăm amintiri noi, demonstrată de faptul că oamenii obţin mai bune rezultate la teste atunci când reuşesc să doarmă după ce s-au pregătit, învăţând. Noi știm că, în stare trezie, amintirile proaspete sunt înregistrate prin consolidarea conexiunilor dintre celulele creierului, dar procesele de memorare care au loc în timpul somnului au ramas neclare.

Teoria care câştigă teren este că somnul a evoluat, astfel încât conexiunile din creier pot fi aranjate în timp ce ațipim, făcând loc amintirilor proaspete pentru a doua zi.

„Somnul este prețul pe care îl plătim pentru învățare”, spune Giulio Tononi de la Centrul pentru Somn şi Conştinţă din Universitatea  Wisconsin – Madison , cel care a dezvoltat ideea.

Se pare că are dreptate. Echipa condusă de Tononi a măsurat dimensiunea acestor conexiuni sau sinapse în felii de creier prelevate de la şoareci. În probele prelevate la sfârșitul unei perioade de somn, sinapsele au fost cu 18 % mai mici decât cele prelevate înainte de somn, ceea ce arată că sinapsele dintre neuroni sunt slăbite în timpul somnului.

Tononi a anunţat recent aceste constatări la Federaţia reuniunii europene a Societăţilor de Neuroştiinţe de la Copenhaga, Danemarca.

Dacă teoria ordinii şi curăţeniei este corectă, se explică de ce atunci când sărim o noapte de somn, a doua zi ne este mai greu să se concentrăm și să acumulăm noi informații – am putea avea o capacitate mai mică de a codifica noi experiențe. Constatarea sugerează ca fiind la fel de important un somn bun după ce am învăţat ceva, ca şi somnul bun cu o noapte înainte.

Aşa asa s-ar putea explica de ce, în cazul în care somnul este întrerupt, ne simțim mai puțin odihniţi în ziua următoare. Există unele dovezi indirecte că  somnul adânc este cel mai bun pentru decuparea sinapselor, creierul nostru având nevoie de timp pentru pentru a ajunge la acest nivel de inconștiență.

Cum te trezeşti odihnit?

Alte descoperiri anterioare au sprijinit  teoria ordinii şi curăţeniei. De exemplu, înregistrările EEG arată că la începutul zilei creierul uman este mai puțin sensibil la curentul electric, după o noapte de somn bun,  decât la sfârşitul ei, ceea ce sugerează că după o serie de noi amintiri, conexiunile pot fi mai slabe. Și la șobolani, nivelurile unei molecule numita receptori AMPA,  implicată în funcţionarea sinapselor, sunt mai mici la începutul perioadelor de trezie.

Cele mai recente descoperiri ale secţiunilor creierului  potrivit cărora sinapsele se fac tot mai mici este dovada cea mai directă că teoriaordinii şi curăţeniei este corectă, spune Vladyslav Vyazovskiy de la Universitatea Oxford.  „Dovezile structurale sunt foarte importante” , spune el . „Asta e mult mai puţin afectată de alţi factori de confuzie”.

Să protejăm ceea ce contează

Obținerea acestor date a fost o sarcină herculeană, spune Tononi. Grupul de cercetători condus de el a colectat bucăți mici de țesut cerebral, l-au împărţit în sectiuni ultrasubțiri şi le-au folosit pentru a crea modele 3D ale ţesutului cerebral ca să identifice sinapsele. Şi cum era vorba de aproape 7000 de sinapse, a fost nevoie de şapte cercetători  timp de patru ani.

Echipa nu a știut care dintre şoareci a fost  cel cu ajutorul căruia luna trecută au spart codul de identificare  și teoria lor  s-a susţinut solid, cu argumente.

Echipa a descoperit, de asemenea, că unele sinapse par să fie protejate , cum e cea de- a cincea  sinapsă, mare, care nu îşi modifică dimensiunea. Este ca şi cum creierul păstrează amintirile sale cele mai importante, spune Tononi . „Păstrează ceea ce contează”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here